Având o situație de securitate relativ stabilă în acest an, Libia a demarat prima rundă de licitații pentru explorarea resurselor petroliere și gazoase din ultimii 18 ani. Ultima procedură similară avut loc în 2007, cu patru ani înainte de răsturnarea regimului lui Muammar Gaddafi, eveniment care a declanșat un lung conflict civil în care diverse facțiuni și triburi s-au confruntat pentru controlul instituțiilor esențiale și al principalelor câmpuri petrolifere.
După mai bine de un deceniu de la eliminarea lui Gaddafi, Libia rămâne divizată între un guvern recunoscut de ONU, cu sediul la Tripoli, și forțe loiale lui Khalifa Haftar în estul țării, unde se află unele dintre cele mai importante câmpuri și terminale petroliere. Haftar și Armata Națională Libiană (LNA) beneficiază de sprijin din partea Rusiei, care și-a intensificat implicarea în Libia după colapsul regimului Bashar al-Assad în Siria, la sfârșitul anului trecut.
Săptămâna trecută, oficiali de rang înalt ai guvernului de la Tripoli au vizitat Washingtonul pentru a consolida parteneriatul strategic între SUA și Libia și pentru a relansa relațiile bilaterale — și, conform informațiilor, pentru a convinge Statele Unite că Libia are nevoie de sprijin american pentru a limita influența Rusiei și pentru a deveni un partener de încredere pentru companiile energetice occidentale, precum ExxonMobil și Chevron.
Companiile petroliere majore se pregătesc pentru contracte în Libia
Exxon, Chevron și mari jucători europeni din sectorul petrolului și gazelor au semnat recent acorduri cu autoritățile din Libia pentru reluarea activităților de explorare și exploatare. De asemenea, aceste companii participă la prima rundă de licitații pentru concesiuni din ultimele 18 ani.
Libia pune la dispoziție pentru explorare și dezvoltare 22 de blocuri — 11 în zona offshore și 11 pe uscat — despre care se presupune că au resurse încă nevalorificate. Zonele sunt situate în apropierea infrastructurii existente, facilitând astfel un proces de explorare și exploatare eficient, cu costuri mai reduse.
Țara a adoptat și noi condiții fiscale mai atractive pentru viitoarele acorduri de partajare a producției.
Producția actuală de petrol a Libiei depășește 1,4 milioane de barili pe zi, conform companiei naționale NOC, care intenționează să crească volumul la 2 milioane de barili zilnic în următorii trei ani, în funcție de disponibilitatea finanțării.
Runda de licitații este în faza finală, iar companii internaționale precum Chevron, Eni, Repsol, Shell și TotalEnergies sunt pre-calificate pentru a depune oferte.
Deja, companii străine și-au reluat activitatea în Libia. BP și Eni, de exemplu, și-au reluat operațiunile în anul anterior, după un deceniu în care au evitat țara din cauza conflictului.
În octombrie 2024, Eni a reluat forajele de explorare în bazinul Ghadames, colaborând cu BP și Fondul Suveran al Libiei. Anul acesta, NOC a încheiat acorduri cu BP și Shell pentru studiul potențialului unor câmpuri petroliere și gazeifere. Exxon a semnat, de asemenea, un acord preliminar pentru explorarea a patru blocuri offshore.
Chevron examinează oportunități de dezvoltare în Libia, a declarat directorul general Mike Wirth, confirmând existența discuțiilor în curs de desfășurare.
Libia urmărește un parteneriat strategic avansat cu Statele Unite
În paralel cu prima rundă de licitații după aproape două decenii, Libia își promovează sectorul petrolier în Washington ca alternativă la petrolul rusesc și ca soluție pentru problema controlului exercitat de forțele lui Haftar asupra unor zone cheie cu resurse și infrastructuri critice.
„Există o problemă”, a declarat oficialul libian Mahmoud Ahmed Alfiste pentru Financial Times, explicând faptul că, deși NOC este recunoscută ca singura entitate legitimă responsabilă cu producția și exporturile, „Haftar și fiul său controlează” zone cu rezerve semnificative.
Ministrul Finanțelor, Khaled Al-Mabrouk, prezent în delegație, a afirmat că Libia își dorește „un dialog constructiv și continuu cu partenerii americani pentru inițierea investițiilor în transformarea țării și în sprijinirea unei Libii unite și stabile, care să servească interesele strategice ale ambelor națiuni și stabilitatea regională”.
Revenirea marilor companii petroliere indică încrederea acestora în potențialul Libiei — un pas inițial spre revitalizarea economică a acestei țări nord-africane producătoare și exportatoare de petrol.