Moțiunea de cenzură critică performanța guvernului în domeniile finanțelor, sănătății, educației, administrației publice și înzestrării armatei.
În plus, în introducerea moțiunii, semnatarii remarcă și incidentul de la barajul Paltinu: „Dezastrul de la Paltinu nu reprezintă un accident, ci o oglindă fidelă a administrării Bolojan, un ministru reformist a hotărât să golească un întreg baraj chiar în perioada codului meteorologic cu risc hidrologic. Acest guvern s-a specializat, cu o consecvență demnă de cauze mai valoroase, în a lucra împotriva propriului popor”.
Critici privind gestionarea finanțelor publice, sănătății, educației și administrației publice
În administrarea finanțelor publice, guvernul este acuzat de „supra-îndatorare”. „Datoria publică a ajuns în august 2025 la aproape 1.085 miliarde de lei, adică 59,7% din PIB, cu 90 de miliarde mai mult față de începutul anului. În plus, deficitul bugetar a atins fabulosul prag de 109 miliarde de lei doar în primele 10 luni ale anului”, se menționează în textul moțiunii. De asemenea, se evidențiază inflația de 9,8% și „cea mai semnificativă pierdere a puterii de cumpărare din UE”.
În domeniul sănătății, inițiatorii moțiunii acuză că Guvernul „a tratat sănătatea românilor nu ca pe o prioritate, ci ca pe un experiment economic. A redus personal, a limitat bugete, a închis spitale, dar nu a diminuat suferința”. În plus, este criticată introducerea CASS pentru mai multe categorii vulnerabile.
În privința măsurilor din domeniul educației, opoziția afirmă că Guvernul „a creat un sistem segregat, cu infrastructură din secolul XIX, cu toalete în exterior, școli nesigure, ascunse de o finanțare mincinoasă. În loc să combată analfabetismul funcțional, îl amplifică. În loc să investească în viitor, optează pentru austeritate”.
Referitor la administrația publică, moțiunea menționează că Palatul Victoria: „a tratat această structură cu dispreț tehnocratic, ca pe o piesă de mobilier care poate fi mutată fără consecințe. Reducerea agresivă a personalului din primării și instituțiile locale nu a fost analizată, planificată sau consultată. A fost impusă. Rezultatul? Un experiment administrativ realizat pe spatele comunităților”.
„Au redus ajutoarele sociale, ca și cum sărăcia ar fi vina celor în nevoie. Au diminuat fondurile pentru centrele de sprijin social, ca și cum bătrânii și persoanele vulnerabile ar fi costuri inutile. Au tratat vulnerabilitatea ca pe o statistică, nu ca pe o realitate umană”, se precizează în textul moțiunii despre măsurile de austeritate implementate de guvernul condus de Ilie Bolojan.
Cheltuieli militare opace
Despre fondurile alocate pentru înzestrarea Armatei, moțiunea subliniază: „transformarea bugetului pentru apărare într-o sursă de venit fără transparență, în timp ce domeniile sănătății, educației și administrației publice sunt supuse austerității, nu mai reprezintă o politică de stat, ci un sacrificiu național”. De asemenea, adaugă: „Dacă România investește în apărare, aceste investiții trebuie să genereze dezvoltare internă, uzine românești, locuri de muncă locale, tehnologii naționale și capacități de producție autohtone. Însă guvernul Bolojan a preferat un tip de apărare care apără în principal profitul marilor corporații străine”.
„Această moțiune reprezintă un apel la demnitate, responsabilitate și reformă. Pentru România care muncește, care speră și refuză să fie deteriorată. Vă solicit, cu solemnitate și responsabilitate, să votați moțiunea de cenzură. Demiteți Guvernul Bolojan. România merită un guvern dedicat intereselor naționale”, se arată în concluzia textului.