Un proiect legislativ recent depus la Senat abordează o modificare semnificativă pentru piața muncii din România, prin implementarea unui sistem salarial diferențiat, influențat de experiența și nivelul de studii al angajaților. Inițiativa urmărește ajustarea modului de stabilire a veniturilor pentru a diminua migrația forței de muncă, a stimula dezvoltarea profesională și a crea o structură salarială mai stabilă pentru milioane de salariați.
Graduații de vechime și coeficienți salariali pentru fiecare nivel
Proiectul propune eliminarea salariului minim standard și adoptarea unui mecanism progresiv, în care remunerația crește automat odată cu acumularea de experiență. Documentul introduce cinci niveluri distincte de vechime, fiecare fiind asociată cu un procent de creștere raportat la salariul minim brut în vigoare. Graduația 1 se aplică pentru angajații cu între 3 și 5 ani de activitate, beneficiind de o creștere de 10%. Următoarea treaptă, pentru cei cu experiență între 5 și 10 ani, prevede o ajustare de 7,5%.
Pentru salariații cu între 10 și 15 ani de activitate, se stabilește o majorare de 5%, iar pentru cei cu între 15 și 20 de ani, procentul de creștere este de 2,5%. Aceeași ajustare procentuală se aplică și pentru angajații cu peste 20 de ani vechime, în cadrul gradației a 5-a. Aceste procente nu se adună, ci se aplică succesiv, în funcție de nivelul de experiență al fiecărui angajat.
Conform inițiatorilor, actualul model salarial nu stimulează obținerea calificărilor și contribuie la un procent ridicat de abandon școlar. Ei subliniază că lipsa diferențierii salariale în funcție de pregătirea profesională demotivează forța de muncă:
„Actualul sistem salarial nu încurajează formarea profesională și favorizează menținerea unui nivel ridicat al abandonului școlar”.
De asemenea, inițiatorii evidențiază că salariile mici determină migrație masivă, ceea ce duce la importul de forță de muncă din alte țări.
Diferențierea salariului minim în funcție de studii și calificare
O componentă esențială a proiectului se referă la nivelul de educație. Pentru muncitorii necalificați, coeficientul de bază este stabilit la 1,00. Pentru personalul calificat, absolvenți de școală profesională sau liceu, coeficientul urcă la 1,20. Absolvenții de liceu care au promovat examenul de bacalaureat sunt încadrați cu coeficientul de 1,25, iar cei cu studii postliceale sau maiști primesc coeficientul de 1,30.
Pentru absolvenții de studii superioare de scurtă durată, coeficientul este de 1,50, iar pentru nivelul de licență, salariul minim este comparabil cu coeficientul de 1,70. Pentru studii de licență împreună cu master, coeficientul crește la 1,80, iar pentru cei cu doctorat, la 2,00, valoare maximum stabilită în document.
Aceste valori sunt valabile doar dacă postul ocupat necesită explicit nivelul de studii al angajatului, fiind imposibil ca salariul să crească pentru atribuții care nu impun o anumită calificare.
Sancțiuni pentru angajatori care nu respectă noile reglementări
Proiectul include penalități pentru angajatorii care nu implementează majorările conform vechimii sau nivelului de educație. Se prevede aplicarea unor amenzi cuprinse între cinci mii și zece mii de lei pentru fiecare angajat afectat.
„Mecanismul propus poate reduce riscul de sărăcie în rândul persoanelor angajate legal, o problemă frecvent menționată de organizații precum Eurostat”, au precizat reprezentanții unui sindicat național.
Conform datelor analizate, în România se numără peste 2,25 milioane de angajați cu normă întreagă ce beneficiază de salarii sub 4.582 de lei brut, echivalentul a 2.739 lei net. Sindicaliștii atrag atenția că nivelul actual al salariilor a alimentat migrația și că economia trebuie să aducă muncitori din străinătate.
Proiectul urmează să fie analizat de comisiile de specialitate ale Parlamentului, urmând să fie supus dezbaterii publice și votului final.