O fostă judecătoare a făcut acuzații grave, miercuri seară, la Euronews România, în urma dezvăluirilor Recorder despre sistemul judiciar din țara noastră.
„Nu cred că există în România vreun sistem mai corupt decât justiția. Să nu aveți speranțe, renunțați la iluzii, deoarece este un sistem controlat”, a susținut Daniela Panioglu, ale cărei dosare au fost evidențiate în documentarul realizat de jurnaliști de investigație de la Recorder.
„Situația este foarte serioasă, a fost ignorată și trecută sub tăcere pentru mult timp, dar consider că așa nu se mai poate în societatea românească. Sistemul judiciar este nefuncțional”, a adăugat ea.
Fosta magistrată a indicat și una dintre persoanele considerate vinovate pentru starea sistemului judiciar din România.
„Este o structură piramidală, în vârful căreia se află un lider care, extrem de meticulos și în timp, a reușit să controleze întregul sistem judiciar. Numele său este Savonea Lia. A fost liderul de fapt al grupării despre care s-a discutat și în materialul (investigația Recorder, n.r.). Acest lider și-a plasat, creat și coordonat cu atenție și meticulozitate rețeaua, plasând anumite persoane în poziții de conducere în instanțe. În mandatul lor, acești șefi de instanțe au exercitat presiuni asupra judecătorilor”, a declarat Daniela Panioglu, la postul Euronews România.
Ea a menționat că „anchetarea disciplinară a unui judecător este asemănătoare cu o inchiziție”.
„Nu exagerez. În șase luni, au fost multiple acțiuni disciplinare. Veneau câte două echipe formate din doi inspectori, săptămânal”, a adăugat ea.
A explicat și modul în care a fost îndepărtată dintr-un dosar de corupție.
„Eu aveam dosarul bancherilor, am audiat mulți martori, schimbasem incriminarea și îl aveam în pronunțare. Era un dosar de 405 volume de urmărire, prejudiciul era de aproximativ 80 de milioane de euro. Ideea este că m-au exclus, deși eu am terminat de întocmit dosarul și eram în termenul de prescripție, fiind extrem de atentă. Se practică intervenția și schimbarea judecătorilor până la expirarea termenului de prescripție. Aceasta trebuie să fie o anchetă penală serioasă pentru infracțiunea de abuz în serviciu”, a afirmat fosta judecătoare.
Daniela Panioglu a cerut și demisia actualului ministru al Justiției, Radu Marinescu: „trebuie să plece, nu mai are ce căuta”.
Panioglu, implicată în dosarul fostului șef al CNAS Lucian Duță
Daniela Panioglu a judecat, împreună cu Alina Nadia Guluțanu, la Curtea de Apel București, cazul fostului șef al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Lucian Duță, acuzat de trafic de influență pentru o mită de 6,3 milioane de euro, dosar finalizat cu o condamnare de 6 ani de detenție.
Cele două judecătoare au fost excluse de Consiliul Superior al Magistraturii în decembrie 2022, pentru că au dezvăluit în motivarea deciziei de condamnare că doi procurori de la Parchetul Curții de Apel Constanța au încercat să-l ajute pe Lucian Duță să evite acuzațiile, conform Agerpres.
Lia Savonea a fost unul dintre membrii CSM care au votat în favoarea excluderii celor două judecătoare din magistratură.
Fosta judecătoare Andrea Chiș, fost membru CSM și implicată în investigația Recorder, s-a opus sancționării celor două magistrate.
De asemenea, în 2022, Panioglu și Guluțanu au acuzat corupția din sistem, sugerând influențe externe și presiuni din partea conducerii Curții de Apel București pentru a determina soluții favorabile unor inculpați, conform Europa Liberă.
Ulterior, Instanța supremă a anulat decizia CSM de excludere.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a admis recent o cale extraordinară de atac pentru fostul șef al CNAS și a dispus anularea condamnării pronunțate de cele două judecătoare în 2022.
ICCJ, sub conducerea Lia Savonea, a pronunțat în ultimele luni decizii favorabile unor inculpați famosi în cazuri de corupție, precum achitarea definitivă a fostului ministru al Sănătății Nicolae Bănicioiu pentru mită de 800.000 de euro, precum și anularea și eliberarea din închisoare a fostului ministru al finanțelor Sebastian Vlădescu și a fostului președinte al Eximbank, Mircea Costea, toate în cadrul unor căi extraordinare de atac.
Omul de afaceri Remus Truică și fostul episcop Corneliu Onilă au obținut și ei la ICCJ admiterea în principiu a recursurilor în casatie împotriva sentințelor definitive.
Lia Savonea denunță o „campanie de dezinformare”
„Nu intenționez să legitimez zone care funcționează fals în registrul ambiguității și cel al insinuării, chiar și atunci când aceste poziții vin din interiorul sistemului”, a argumentat recent pentru HotNews șefa ICCJ, după difuzarea documentarului „Justiție capturată”.
Întrebată dacă va demisiona din poziție în urma acuzațiilor grave, Lia Savonea a răspuns: „Întrebarea dvs. nu necesită un răspuns. Este clar. Însă, din respect pentru mass-media, vă răspund totuși”.
Șefa ICCJ a acuzat existența „unei campanii susținute de delegitimare a unor lideri ai justiției”: „Situația sistemului judiciar este gravă și nu poate fi ignorată. Analizez cu atenție demersurile necesare. Este, din păcate, o campanie sistematică de discreditare a unor lideri judiciali, construită pe declarații anonime și acuzații nefondate, prezentate ca adevăruri, fără susținere de fapte verificate”.
„Contextul este mai complex decât pare la prima vedere, motiv pentru care trebuie să documentez temeinic toate aspectele, înainte de o reacție publică. În calitate de lider al instanței supreme, nu pot interveni superficial sau pripit, astfel încât să fie interpretate greșit”, a menționat Lia Savonea.
„Totodată, este evident că această stare nu poate fi menținută, fără a clarifica toate acuzațiile. Nu doresc să legitim o zonă de ambiguitate și insinuări, chiar dacă acestea provin din interiorul sistemului”, a adăugat ea.
Dezvăluirile Recorder și reacția ministrului Justiției
Documentarul „Justiție capturată” a fost lansat marți seară de Recorder și a strâns peste 1,6 milioane de vizualizări.
Investigația se axează pe situația sistemului judiciar românesc, fenomenul prescripțiilor și concentrarea puterii la nivelul unor magistrați care cooperează cu politicienii.
În cadrul documentarului, au fost intervievați procurori și magistrați, inclusiv sub anonimat, printre care procurorul militar Liviu Lascu, fostul șef al DNA Laura Codruța Kovesi și fostul procuror-șef al DNA, Marius Voineag, precum și alte surse din sistem.
Claudiu Sandu, reprezentant al procurorilor în CSM, a criticat interpretarea excesiv de formalistă a legii, care duce la anularea probelor din dosare pentru orice motiv, chiar și pentru simple greșeli minore, precum utilizarea unei virgule.
El a afirmat că „Învățăm să reinventăm dreptul”, iar această abordare contribuie la demotivarea magistraților și la dezarmarea cetățenilor în fața sistemului de justiție.
RecherchareaRecorder a subliniat cazuri concrete în care inculpați, conectați politic sau afaceriști influenți precum Marian Vanghelie, Cristian Burci sau Puiu Popoviciu, au beneficiat de procese prelungite până la prescripție, de multe ori prin schimbarea completurilor de judecată și intervenții administrative.
În primă reacție, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a menționat că trebuie verificat dacă există „aspecte concrete”, subliniind că sarcina verificărilor disciplinare aparține CSM și Inspecției Judiciare. „Dacă sunt aspecte concrete, trebuie investigate”, a afirmat Marinescu, după întrebări insistente privind o eventuală anchetă.
Ulterior, Radu Marinescu a precizat că, referitor la observațiile legate de „lipsa de voință” a Ministerului Justiției în reformarea sistemului, ministerul nu poate interveni în actul de justiție, dar intenționează să participe la eforturile de corectare, în limitele legii și ale Constituției.
Mesajul ministrului Justiției
„Cel mai simplu este să ne revolționăm și să aruncăm vina în mod general”, a comentat Nicușor Dan, liderul general al municipiului București, afirmând că, deși a urmărit documentarul Recorder, cea mai dificilă parte este chiar rezolvarea problemelor din sistemul judiciar.
„Nu intenționez să justific vreo intenție politică. Reducerea drastică a luptei anticorupție are și cauze politice. Numirile procurorilor-șefi au fost politizate. Societatea vorbește de mult despre probleme în justiție, dar în interiorul Ministerului Justiției nu există voință reală de a le aborda”, a concluzionat Nicușor Dan în comunicatul său.