În cadrul Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență, Comisia Europeană evaluează fiecare etapă (milestone) bazându-se pe probele furnizate de autoritățile din țară, fiind ghidată de criterii precise și obiective. Legile Justiției, referitoare la etapă 423 din Planul Național de Redresare și Reziliență al României, nu au fost încă supuse evaluării de către Comisie, deoarece nu au fost incluse până în prezent în nicio solicitare de plată”, a declarat pentru G4Media un reprezentant al Comisiei Europene.
Într-o declarație oficială, ministrul Justiției, Radu Marinescu, afirmase miercuri că această etapă ar fi fost îndeplinită.
„Aceste acte legislative sunt și etapă inclusă în PNRR, evaluată de noi ca fiind realizată, și pentru care se va trimite foarte curând cererea de plată nr. 4, pentru a primi fondurile europene. Astfel, Ministerul Justiției și-a îndeplinit atribuțiile în elaborarea unui cadru modern pentru asigurarea independenței și funcționării eficiente a justiției, responsabilitatea urmând să revină în continuare autorităților judiciare, parchetelor și Consiliului Superior al Magistraturii (CSM)”, a explicat ministrul Radu Marinescu.
„Principiul fundamental al autonomiei justiției impune lipsa de amestec politic, iar CSM este, conform Constituției, garantia independenței justiției. Deși se menționează că majoritatea magistraților sunt considerați de bună credință sau că membrii CSM sunt aleși prin mecanisme majoritare, toate procedurile legate de alegeri, cercetări și promovări, precum și selecția pentru funcții de conducere, se desfășoară conform legislatiei în vigoare, recent adoptate ca etapă în PNRR”, a mai adăugat ministrul Justiției.
Este important de precizat că, pentru a accesa fondurile europene din PNRR, România trebuie să implementeze o serie de reforme asumate, urmând ca acestea să fie verificate de Comisia Europeană. Printre aceste etape se numără și modificările legislative din domeniul justiției.
Legile actuale ale justiției au fost elaborate în 2022 de către Cătălin Predoiu, pe atunci ministru al Justiției. Aceste inițiative legislative au fost criticate de comisarul european Vera Jourova, de Consiliul Europei – Veneția, precum și de anumite segmente ale societății civile și mass-media. În acel context, G4Media a detaliat impactul profund negativ al acestor legi, multe dintre ele fiind inspirate de tentativele lui Liviu Dragnea de a submina independența justiției.
Printre principalele modificări promovate de Predoiu și aprobate de coaliția PSD-PNL-UDMR în 2022 se numără transferul competenței de investigare a infracțiunilor comise de magistrați către Parchetul General, înlocuind DNA sau DIICOT.