Nicușor Dan, președintele României, susține o conferință de presă la Palatul Cotroceni din București, 4 iunie 2025. Inquam Photos / George Călin
Încălcarea sancțiunilor internaționale, precum nerespectarea înghețării fondurilor financiare sau continuarea tranzacțiilor cu țări vizate de sancțiuni, constituie infracțiune și poate fi sancționată cu pedepse cu închisoare între un și cinci ani.
Legea a fost promulgată vineri, 12 decembrie, de către președintele Nicușor Dan.
Conform Agerpres, legislația definește ca infracțiuni următoarele fapte:
- Furnizarea directă sau indirectă de fonduri, resurse economice sau beneficii către o persoană, entitate sau organism desemnat, încalcând interdicțiile impuse drept sancțiune internațională a Uniunii Europene;
- Încălcarea obligației de a bloca fondurile sau resursele aparținând unei persoane, entități sau organisme desemnate, sau aflate sub controlul acestora, încalcând sancțiuni ale Uniunii Europene;
- Permisiunea de intrare sau tranzit pe teritoriul României a unei persoane desemnate, contrar sancțiunilor internaționale;
- Realizarea sau continuarea de tranzacții cu o țară terță, cu organisme ale acesteia sau entități deținute sau controlate de state terțe, inclusiv continuarea contractelor de achiziții publice sau concesiuni, dacă acestea sunt interzise prin sancțiuni internaționale ale Uniunii Europene;
- Comercializarea, importul, exportul, vânzarea, cumpărarea, transferul, tranzitul sau transportul de bunuri, precum și prestarea de servicii de brokeraj, asistență tehnică sau alte servicii legate de aceste bunuri, dacă sunt interzise conform sancțiunilor internaționale;
- Furnizarea de servicii financiare sau realizarea de activități financiare, contrar sancțiunilor internaționale ale Uniunii Europene;
- Prestarea altor servicii decât cele menționate la litera e), dacă acestea contravin sancțiunilor internaționale;
- Eludarea sancțiunilor internaționale ale Uniunii Europene prin utilizarea, transferul sau gestionarea fondurilor sau resurselor economice care aparțin sau sunt controlate de persoane sau entități vizate, cu scopul de a disimula aceste fonduri;
- Eludarea sancțiunilor prin furnizarea de informații false sau înșelătoare, menite să ascundă proprietatea sau beneficiarii finali ai fondurilor sau resurselor înghețate;
- Sesizarea ilegală a fondurilor sau resurselor economice din jurisdicția României fără respectarea sancțiunilor internaționale și fără notificarea autorităților competente;
- Încălcarea condițiilor impuse de autorizațiile administrative pentru activități ce contravin sancțiunilor internaționale, în absența autorizării corespunzătoare.