Fotografie și video: Tunel autostradă A1 Lugoj – Deva (sursa: RăducuPDrum)
„Pe A1, la al doilea tunel de la Margina – Holdea, cel de aproximativ doi kilometri (foraj + metodă cut&cover), lucrările progresează conform planului”, menționează Răducu Popa, fotograful care monitorizează constant șantierele de infrastructură rutieră.
Întrebat despre termenele și prognozele pentru finalizarea secțiunii lipsă din A1 Lugoj – Deva, acesta indică luna decembrie 2026.
De asemenea, unii specialiști au comparat proiectele de tuneluri realizate de UMB și partenerul bosniac cu cele efectuate de PORR la primul tunel forat de pe autostradă din România, respectiv secțiunea 4 a A1 Sibiu – Pitești.
„Diferență semnificativă față de PORR, privitor la construcția tunelurilor – pare a fi metoda umbrărească, nu tehnica austriacă. Utilajele și stilul de lucru sunt diferite, ceea ce demonstrează că nu au în comun tehnologia austriacă, și stilul bosniac este diferit”, afirmă un comentator.
În răspuns, autorul fotografiilor afirmă că comparațiile sunt nepotrivite, specificând că UMB utilizează echipamente noi și aplică metoda NATM (New Austrian Tunnelling Method), care implică săpare, introducere de țevi, stabilizare, tencuială cu tencuieli și armare – ordinea operațiunilor fiind adaptată proiectului.
Apropo, tunelul construit de PORR dispune de două benzi de circulație pe sens, în timp ce pe secțiunea Lugoj – Deva există și banda de urgență.
Un alt analist remarcă diferențele dintre tunelurile de pe A1 Lugoj – Deva și cele realizate de PORR pe A1 Sibiu – Pitești: „Tehnica UMB pare mai dezorganizată, însă nu este chiar așa. Ei trebuie să sape un tunel mai larg (cu banda de urgență), ceea ce determină un volum cu aproximativ 60-70% mai mare de rocă excavată comparativ cu PORR. Aceasta poate reduce viteza de avansare. Ei au împărțit frontul de lucru în două părți verticale, săpând și susținând întâi partea superioară, apoi zona inferioară, facilitând condițiile pentru partea superioară și permițând utilizarea a două echipe simultan, dublând practic progresul.”
Specialiști ai Companiei Naționale de Drumuri precizează că tehnicile de construcție a tunelurilor pe cele două secțiuni sunt diferite și nu pot fi comparate direct: „Tunelul UMB are 2 benzi pe sens și bandă de urgență, fiind realizat cu secțiuni forate și cut&cover. Tunelul PORR are 2 benzi pe sens, fără bandă de urgență, fiind forat integral. Deși metoda de foraj este aceeași, la Margina – Holdea se lucrează la scară mai mare, iar sectorul cut&cover implică o tehnologie mai dificilă”, explică reprezentanții Drumuri.
Până la sfârșitul anului 2025, stadiul progresului pentru secțiunea Margina – Holdea este de aproape 50%. Lucrările sunt intensificate în toate galeriile celor două tuneluri, conform unui anunț din 19 decembrie al DRDP Timișoara, preluat de CNAIR.
Antreprenorii UMB și bosniacii de la Euro Asfalt vor avea program redus în zilele de sărbători legale, fiind preconizat că lucările vor continua inclusiv în 31 decembrie și 2-3 ianuarie, reluând activitatea în mod normal din 8 ianuarie 2026.
Participarea operatorilor în zilele de sărbătoare denotă angajamentul constructorilor de a accelera finalizarea lucrărilor pe această secțiune a Autostrăzii A1 Sibiu – Nădlac.
Pe 10 noiembrie, a fost străpunsă galeria nr. 1 pe sensul Lugoj – Deva a Tunelului 1, după cum a anunțat ministrul Transporturilor Ciprian Șerban. Galeria 2, pentru sensul Deva – Lugoj, fusese finalizată anterior, în iulie.
La finalul lunii noiembrie, stadiul fizic al proiectului de infrastructură rutieră (9,13 km) indica o realizare de 44%, conform oficialilor de la ministrul Transporturilor.
Primul tunel UMB pe Autostrada A1 Lugoj – Deva
„Pentru anul viitor, finalizarea acestei secțiuni este prioritară pentru a permite traficul continuu pe autostradă, între Boița și Nădlac, pe o distanță de circa 360 km”, estimează Ciprian Șerban.
Contractul pentru proiectarea și executarea secțiunii Margina – Holdea, parte din Autostrada Lugoj – Deva, are o valoare de 1,82 miliarde de lei (fără TVA) și este cofinanțat prin PNRR.