Instituția aduce câteva clarificări tehnice referitoare la Barajul Paltinu, după ce în spațiul public au apărut imagini și comentarii susținând existența unei „fisuri pe întreaga înălțime a barajului”.
„În urma publicării în mediul online a unor fotografii și interpretări care afirmă existența unei „fisuri pe toată înălțimea barajului”, cu un unghi aproximativ de 45 de grade și posibile implicații de tip torsiune, precum și în urma comentariilor privind istoricul lucrărilor din zona versantului stâng și presupusa gravitate („fatală”) a fenomenului, Administrația Națională „Apele Române” oferă următoarele explicații tehnice, fundamentate pe evaluări inginerești și pe date reale de monitorizare a construcției. Fotografeneverele indică urme verticale și oblice de culoare închisă și discontinuități fine la suprafața paramentului aval. În primul rând, este crucială corelarea acestor imagini cu condițiile hidraulice din momentul realizării lor. La data menționată în postare, nivelul apei în acumulare era aproximativ la cota 632 m, în timp ce coronamentul barajului se află la cota 654 metri. În aceste condiții, urmele vizibile nu pot fi simplu atribuite unei „infiltrații din lac” la nivele înalte, determinate de presiunea hidrostatică a acumulării până aproape de coronament”, precizează comunicatul.
Conform sursei, aspectele observate sunt compatibile, cu o probabilitate ridicată, cu fenomene de umectare și scurgere superficială generate de precipitații, topirea zăpezii, condens, precum și evacuări controlate ale apelor meteorice sau ale drenajelor de pe coronament și din infrastructura aferentă.
ANAR subliniază că astfel de scurgeri se pot concentra pe trasee preferențiale, influențate de rugozitatea betonului, de rosturile tehnologice, de zone cu permeabilitate superficială ușor diferită sau de elemente constructive care adună și direcționează apa. În timp, aceste trasee pot fi vizibile prin depuneri și patină, ceea ce poate crea impresia unei „fisuri continue”, deși, în realitate, este vorba despre o urmă de curgere sau despre o discontinuitate superficială stabilizată.
Referitor la afirmația că orientarea la 45 de grade ar indica apariția unor eforturi de torsiune, ANAR clarifică că aceasta reprezintă „o extrapolare teoretică necorespunzătoare”.
„Modelele de rupere prin torsiune cu plane la 45 de grade sunt aplicabile doar pentru eprubete simple de laborator și pentru elemente structurale subțiri, nu pentru un baraj masiv de tip arc dublu, care funcționează într-un sistem tridimensional complex de tensiuni, predominant de compresiune și transfer de eforturi către versanți. În practică, torsiunea globală a unei astfel de structuri nu poate fi determinată dintr-o singură fotografie, ci din corelarea măsurătorilor inspecțiilor și evoluției în timp a eventualelor discontinuități. În prezent, monitorizarea actuală nu indică parametri care să sugereze comportament anormal sau solicitări neobișnuite de tip torsiune”, arată ANAR în explicațiile tehnice.
În legătură cu afirmațiile care califică fenomenul ca fiind „catastrofal” sau care sugerează o avarie iminentă, ANAR subliniază că, din imaginile prezentate, nu rezultă elemente caracteristice unei degradări structurale active, precum fisuri extinse, deplasări relative ale betonului, exfolieri, exfolii, pierderi de material sau zone cu beton pulverulent.
„Afirmările cu privire la gravitatea extremă, formulate fără date tehnice și fără o inspecție conform procedurilor, pot induce nejustificat panică în rândul populației și nu reflectă fidel comportamentul tehnic al construcției”, susțin reprezentanții Administrației Naționale „Apele Române”.
Referitor la observațiile despre urme similare fotografiate și în anii anteriori, inclusiv în jurul anului 2010, „acest aspect reprezintă, paradoxal, un argument pentru stabilitate și nu pentru pericol”. „O avarie structurală activă nu rămâne neschimbată pe o perioadă de 10-15 ani; evoluează, se deschide, se ramifică, cauzează degradări locale sau modifică parametrii de comportare ai construcției. Persistența unui aspect vizual similar pe termen lung indică, în mod tipic, fie urme de curgere superficială recurente, fie discontinuități superficiale vechi, consolidare sau particularități de textură/patină ale betonului”, menționează sursa citată.
Referitor la mențiunile privind existența unor probleme istorice în zona versantului stâng, ANAR explică că, într-adevăr, unele obiective hidrotehnice pot avea intervenții și remedieri din trecut, inclusiv din primele decenii de exploatare. Totuși, simpla menționare a unui istoric de lucrări din perioada 1976-1982 nu demonstrează o legătură directă cu imaginile actuale și nu justifică neapărat o avarie. Legătura, dacă ar fi, se stabilește exclusiv prin investigații geotehnice și structurale, analizând zonele de contact și interpretând datele instrumentale de-a lungul timpului. În prezent, nu există indicii care să sugereze reactivarea unor fenomene de potențial risc pentru siguranță”, justifică sursa.
În final, ANAR precizează că evaluarea siguranței unui baraj nu se bazează pe simple analogii sau interpretări vizuale izolate, ci pe o serie de activități tehnice: inspecții periodice, monitorizare a comportamentului în timp, verificări ale sistemelor de drenaj și colectare a apelor meteorice, precum și supraveghere instrumentală, în conformitate cu reglementările în vigoare. Orice sesizare publică este tratată cu responsabilitate și verificată în cadrul competențelor tehnice, pentru a se asigura că concluziile comunicate sunt susținute de date concrete, nu de presupuneri.
„În concluzie, urmele din fotografiile apărute în spațiul public nu reprezintă, prin sine, dovezi ale unei fisuri structurale active și nu indică un pericol pentru populație sau infrastructură. Barajul Paltinu funcționează în condiții de siguranță structurală, iar instituția va continua supravegherea permanentă și va asigura transparență în comunicare pentru a preveni interpretările eronate și panicarea nejustificată. Se vor furniza only informații verificate, pentru a garanta siguranța construcțiilor hidrotehnice”, transmit reprezentanții ANAR.