Inteligența artificială generativă a devenit, pentru mulți utilizatori, o soluție rapidă pentru rezolvarea problemelor: planificarea vacanței, redactarea unui eseu, analizarea unui set de date sau redactarea unei scrisori de intenție. Întrebarea incomodă este ce impact are asupra procesului nostru de gândire atunci când începem să externalizăm partea dificilă, adică efortul cognitiv.
În contextul creșterii utilizării chatboților, unii cercetători și specialiști în educație atrag atenția: nu neapărat că inteligența artificială este „dăunătoare”, ci că dependența de ea poate diminua implicarea mentală și poate afecta dezvoltarea abilităților de gândire critică. Studiile recente, prezentate în acest material, indică faptul că riscurile sunt reale și nu doar teoretice.
Descoperiri din cercetări despre creier, activitatea profesională și educație
Un studiu realizat de Massachusetts Institute of Technology (MIT), menționat de publicația BBC în cadrul acestui subiect, a monitorizat activitatea cerebrală cu electroencefalografie (EEG) în timpul redactării de eseuri. Concluzia cercetătorilor a fost că utilizarea ChatGPT a condus la o activitate redusă în rețelele cerebrale implicate în procesul cognitiv. De asemenea, participanții care au folosit chatbot-ul au avut mai mari dificultăți în a cita propriile texte, comparativ cu cei care nu au folosit acest instrument.
În cadrul experimentului au fost implicați 54 de participanți, studenți ai MIT și ai universităților învecinate. Promptele utilizate au inclus solicitări de rezumat, identificare de surse și ajustări stilistice sau gramaticale. AI a fost folosit și pentru generarea și articularea ideilor, însă unii participanți au considerat că instrumentul nu excelează în această privință. Autorii studiului au interpretat rezultatele ca un motiv serios pentru a investiga potențiala diminuare a capacităților de învățare.
Un alt studiu, realizat de Carnegie Mellon University în colaborare cu Microsoft, a analizat riscul de „linoare intelectuală” în mediul profesional. La cercetare au participat 319 angajați care utilizează inteligența artificială cel puțin o dată pe săptămână, examinând aproximativ 900 de exemple de sarcini asistate de AI, de la analiză de date la verificarea respectării normelor. Un rezultat esențial a fost că, cu cât încrederea angajaților în instrument era mai mare, cu atât depuneau mai puțin efort de gândire critică.
Utilizarea ChatGPT și a altor soluții AI poate afecta capacitatea de a gândi critic.
De ce inteligența artificială poate îmbunătăți munca, dar reduce eficiența învățării
Un studiu realizat de Oxford University Press (OUP), publicat în octombrie, a relevat că șase din zece elevi intervievati au simțit că AI le-a afectat negativ deprinderile școlare. În același timp, cercetarea semnalează că nouă din zece elevi consideră că AI i-a sprijinit să-și dezvolte cel puțin o abilitate, precum rezolvarea problemelor, creativitatea sau recapitularea. Totuși, un sfert dintre elevi recunosc că AI face procesul de învățare prea ușor, reprezentând atât un ajutor, cât și o scurtătură.
Profesorul Wayne Holmes (UCL) avertizează că entuziasmul privind aceste tehnologii depășește dovezile concrete: nu există încă studii la scară largă care să demonstra eficacitatea și siguranța acestor instrumente în educație, precum și impactul lor asupra dezvoltării cognitive. El vorbește despre riscul de „atrofie cognitivă”, adică reducerea capacităților de gândire pentru că AI preia sarcinile care ar trebui exersate de om.
Exemplul radiologilor care folosesc AI pentru interpretarea radiografiilor ilustrează această problemă. Un studiu Harvard Medical School a arătat că, deși AI a îmbunătățit performanța unor medici, a avut un efect negativ asupra altora, iar cercetările ulterioare sunt necesare pentru a înțelege mai bine interacțiunea om-AI și pentru a dezvolta instrumente care să „amplifice” performanța umană în loc să o erodeze. În opinia lui Holmes, rezultatele vizibile pot fi mai bune, însă înțelegerea profundă a procesului poate suferi.
Folosirea chatboturilor fără a-ți „închide” capul
Din perspectiva OpenAI, mesajul este că elevii nu trebuie să folosească ChatGPT pentru a „externaliza” complet sarcinile. Jayna Devani, coordonator al educației globale în cadrul OpenAI, susține că rolul ideal al AI este de sprijin: un partener de dialog care te ajută să deconstruiești o problemă, să înțelegi pașii și să înveți, nu doar să primești răspunsuri gata formulate. Exemplul unui student care lucrează noaptea și nu poate apela instant la un profesor evidențiază un rol benefic al instrumentului dacă este utilizat corect.
De asemenea, se recomandă insistent verificarea informațiilor. Holmes subliniază că orice elev trebuie să înțeleagă modul în care funcționează „raționamentul” instrumentului, limitările sale și modul de gestionare a datelor de către companii. AI nu reprezintă „doar un calculator mai deștept”, ci o tehnologie cu implicații ample, iar deciziile corecte derivă din utilizarea informată: adresarea de întrebări precise, verificarea răspunsurilor și rescrierea propriului conținut, păstrând autoritatea finală asupra muncii.