„Am actualizat în creștere estimările privind creșterea PIB-ului de la 0,3% la 1,1% în 2025, datorită unui al treilea trimestru mai robust decât previzionase anterior. Estimarea pentru 2026 rămâne neschimbată la 1,4%”, rezultă din raportul de țară emis de ING Bank la finalul anului 2025.
Obiectivul de deficit de 8,4% din PIB pentru 2025 pare realizabil, întrucât măsurile pentru sporirea veniturilor încep să aibă efect. Deși reducerea cheltuielilor reprezintă o prioritate în discuțiile politice, măsurile principale continuă să fie foarte disputate. Pentru anul 2026, ING Bank păstrează estimarea pentru un deficit bugetar de 6,4% din PIB.
2026 ar putea indica un maxime istoric al fluxurilor financiare din Uniunea Europeană, având în vedere că Programul pentru redresare și reziliență (RRF, sau PNRR-ul național) intră în ultimul său an, iar absorbția fondurilor de coeziune din cadrul bugetului multianual (CFM) 2021-2027 se accelerează progresiv.
Reducerea consumului ar putea conduce la diminuarea deficitului de cont curent, estimat să coboare sub 8,0% din PIB în 2025 și să se apropie de 7,0% în 2026, conform analizei ING.
„Anticipăm ca inflația să se încheie la 9,8% în 2025, cu o medie anuală de 7,3%, și apoi să scadă la 4,5% până la sfârșitul lui 2026, cu o medie anuală de 7,2%. Modelul nostru de bază prevede că Banca Națională a României va reduce ratele dobânzilor cu 100 de puncte de bază în 2026, începând cu o reducere de 25 de puncte de bază în mai”, afirmă ING Bank.
Există, totodată, o serie de riscuri. „Chiar dacă ultimul rezultat al deficitului bugetar indică îmbunătățiri evidente, acesta rămâne un pas spre direcția corectă, iar implementarea constantă a măsurilor este crucială. Amenințările privind retrogradarea ratingului s-au mai diminuat, însă stabilitatea fiscală și politică continuă să fie atent monitorizate”.
Perspectiva asupra PIB, venituri, cheltuieli și încasări din TVA
După doi ani în care obiectivele fiscale estimative nu au fost atinse în totalitate, deficitul pentru 2025 va rămâne ridicat, dar cel puțin în limita de 8,4% stabilită cu Comisia Europeană.
Rezultatul din octombrie a marcat prima îmbunătățire semnificativă față de aceeași perioadă din 2024 (5,7% comparativ cu 6,4%), punând sub semnul întrebării chiar și depășirea obiectivului fiscal pentru 2025. În amintirea situației din 2024, deficitul totaliza 2,45% din PIB între noiembrie și decembrie.
Presupunând că nu vor exista ajustări în ultimele două luni ale anului 2025, deficitul s-ar putea situa în jurul valorii de 8,15% din PIB, lăsând loc pentru rezultate mai bune decât cele anticipate. „Tendința noastră indică faptul că întreg spațiul fiscal va fi utilizat pentru accelerarea investițiilor și reformelor, mai ales având în vedere termenul limită pentru PNRR, din august 2026”, subliniază specialiștii ING Bank România.
În ceea ce privește influența politicii fiscale asupra deficitelor, datele până în octombrie 2025 relevă câteva aspecte esențiale:
1) Ca pondere din PIB, veniturile sunt cu 1,0 puncte procentuale mai mari comparativ cu octombrie 2024, în timp ce cheltuielile au avansat cu 0,5 puncte procentuale.
2) În același context, impozitele pe venit, pe proprietate și contribuțiile sociale au înregistrat creșteri față de anul precedent, ca procent din PIB, în timp ce subvențiile, cheltuielile cu personalul și bunurile și serviciile au scăzut.
3) Impactul TVA este probabil încă în fază incipientă pentru o evaluare semnificativă. Este posibil să se evidențieze o colectare mai eficientă, însă această creștere este temporară, din cauza unei încetiniri vizibile a ritmului de consum privat.
Scăderea consumului va avea efecte asupra deficitului de cont curent
În 2025, balanța comercială – principalul element al balanței de plăți – a menținut niveluri ridicate, dar a înregistrat o diminuare ca procent din PIB, ca răspuns la tendințele de consum din acest an. În același timp, excedentul nominal din servicii a rămas aproape constant în raport cu PIB-ul până în octombrie.
În ansamblu, balanța comercială reflectă o dinamică îmbunătățită a exporturilor. În primele zece luni, exporturile au crescut cu 4,3% în termeni anuali, față de o contracție de 1,2% în aceeași perioadă a anului 2024. În perioada respectivă, importurile au crescut cu 3,4% în 2025, față de 3,0% în primele zece luni ale anului precedent.
Presiunile mai scăzute din sectorul consumului privat ar trebui să continue să tempereze deficitul comercial, chiar dacă ciclul de investiții în curs ar putea compensa această tendință.
Per ansamblu, ING Bank prognozează o îmbunătățire a deficitului de cont curent, estimat la 7,8% pentru 2025 și 7,2% pentru 2026.
Referitor la traiectoria inflației, ING Bank a ușor majorat prognoza pentru sfârșitul anului 2025 la 9,8% (față de 9,6%). Pentru 2026, se prevede o inflație de 4,5%, peste estimarea de 3,7% a Băncii Naționale Române.
„Riscurile pentru această perspectivă sunt în continuare duale. Pe de o parte, presiunile asupra prețurilor energiei, în special facturile la gaz din aprilie 2026, pot genera noi creșteri ale inflației”, menționează raportul ING Bank.
Decizia de majorare a salariului minim cu aproape 7% în iulie 2026 ar putea, în anumite condiții, ajuta la moderarea presiunilor inflaționiste.
Specialiștii ING sunt de părere că 2026 va reprezenta al doilea an consecutiv de stagnare a veniturilor publice, ceea ce va persista să influențeze consumul pe termen scurt. În plus, prognoza indică o reducere a prețurilor petrolului și gazelor naturale pentru 2026.
Presiuni asupra aprecierii leului generate de așteptările intrării masive a fondurilor UE
Din punct de vedere al politicii monetare, acest fenomen ar trebui, în general, să permită Băncii Naționale a României să înceapă reducerea ratei dobânzilor înainte ca inflația să scadă semnificativ în 2026, concentrându-se mai mult pe controlul presiunilor asupra activității economice.
Legat de lichiditatea interbancară, factorii decizionali au orientat treptat condițiile către un surplus reînnoit. „Chiar dacă va urma un an cu influență record din fondurile UE, vom considera că BNR va prefera evitarea surplusurilor mari din ultimii ani, echilibrând între un mediu cu condiții financiare mai relaxate decât cele determinate de rata de referință, și evitarea intervențiilor majore pe piața valutară în cazul apariției tensiunilor”, explică ING Bank.
În ceea ce privește piața valutară, Banca Națională va menține un control ferm asupra leului. De la valoarea actuală între 5,09 și 5,10, se estimează o depreciere până la 5,15 până la sfârșitul lui 2026.
Posibilitatea unor fluxuri mari de fonduri din UE ar putea exercita presiuni de apreciere, însă menținerea unor deficite structurale va determina, în continuare, o deprecire treptată a leului, chiar și în contextul intrărilor financiare semnificative.