Președinta Curții de Apel București (CAB) a declarat, luni, într-un comunicat, că în ultimii trei ani au fost înregistrate 361 de modificări ale componenței completurilor de judecată, situație centralizată care demonstrează că aceste schimbări au cauze obiective și legale, fiind inerente funcționării normale a instanței de nivel superior. Instanța operează cu o schemă de 218 judecători.
Comunicatul semnat de Liana Arsenie vine ca răspuns la documentarul Recorder „Justiție capturată”, în care președinta CAB afirmă că „această prezentare ignoră dimensiunea statistică și exagerează excepționalul, creând suspiciuni nefondate, dezintegrând credibilitatea instanței și inducând o emoție publică artificială, periculoasă pentru statul de drept”.
Motivele principale ale modificărilor în componența completurilor
Conform CAB, motivul principal în modificarea componenței completurilor în ultimii trei ani se raportează astfel:
- pensionări anticipate și degrevări – 55 de cazuri;
- promovări în carieră – 53 de situații;
- recrutarea judecătorilor noi în secție – 144 de cazuri;
- degrevări totale sau parțiale pentru gestionarea complexității cauzelor, alte motive – 41 de situații;
- reînceperea activității după concedii de maternitate și alte incidente – 48 de cazuri;
- detașări – 20 de situații (11 pentru promovări successive la concursuri, 9 pentru alte instituții din cadrul sistemului judiciar).
Cab a interpretat aceste motive, afirmând că integrarea în secție a judecătorilor recent angajați (39,9% dintre toate cazurile) reprezintă principalul factor al modificărilor și reflectă ocuparea posturilor vacante, stabilizarea schemelor de personal și aplicarea unor reguli de repartizare a volumului de activitate echitabile.
Referitor la pensionările și degrevările anticipate ale judecătorilor – 15,2%, CAB menționează că aceste situații sunt inevitabile, fiind legate de încetarea mandatului și reorganizarea completurilor conform prevederilor legale.
În cazul celor 53 de promovări în carieră (14,7%), CAB consideră aceste mutări ca fiind naturale, ca urmare a concursurilor de promovare și a dreptului la avansare profesională, fiind decizii obligatorii, fără element de discreție.
Despre reluarea activității după concedii de maternitate și alte situații similare, care reprezintă 13,3% din cazuri, CAB afirmă că aceste ajustări sunt necesare pentru protecția drepturilor sociale, continuitatea carierei și conformitatea cu legislația muncii și statutul judecătorului.
Legat de degrevarea totală sau parțială pentru gestionarea complexității dosarelor, constatată în 11% dintre cazuri, CAB susține că aceste modificări au fost esențiale pentru adaptarea formării completurilor la specificitatea dosarelor, prevenirea prescripției în justiția penală, precum și evitarea blocajelor și întârziere excesivă a proceselor.
„Analiza celor 361 de modificări ale componenței completurilor din ultimii trei ani indică faptul că acestea au fost cauzate exclusiv de motive legale și obiective, generate de dinamica resursei umane, respectarea obligațiilor legale și profesionale ale judecătorilor, precum și de cerințele de management judiciar”, precizează în comunicat președinta CAB.
Reacția conducerii CAB față de „pretinsa anchetă jurnalistică” a Recorder
Liana Arsenie afirmă că „modul în care jurnaliștii de la Recorder prezintă aceste date deturnează contextul, ignoră analiza statistică și exagerează excepționalul, creând suspiciuni nefondate, subminând credibilitatea instanței și generând o emoție publică artificială, periculoasă pentru statul de drept”.
„În susținerea că soluțiile în dosarele de corupție au fost influențate de modificarea componenței completurilor, prezentarea «Recorder» parte de o interpretare distorsionată a datelor și de o necunoaștere a cadrului legal aplicabil. Datele arată că, în peste 86% din cazuri, dosarele erau deja prescrise la momentul intrării în competența Curții de Apel București, și în celelalte cazuri, prescrierea era iminentă. Astfel, componența completurilor nu putea avea impact asupra deciziei conform prevederilor legale”, se mai arată în comunicat.
„De asemenea, modificările în compunerea completurilor erau impuse de lege și justificate în mod obiectiv”, adaugă președinta CAB.
Publicarea documentarului „Justiție capturată” de Recorder în decembrie
Documentarul intitulat „Justiție capturată” a fost lansat oficial pe canalul YouTube propriu al Recorder, în data de 9 decembrie. Conform rapoartelor, investigația a durat un an și jumătate și analizează starea justiției din România, fenomenul prescripțiilor și efectele centralizării puterii la nivelul unor magistrați, care cooperează cu politicienii.
În cadrul acestei anchete, au fost intervievați procurorul militar Liviu Lascu, fostul procuror-șef al DNA, Crin Bologa, sub protecția anonimatului, precum și o procuroare din DNA și o judecătoare de la Curtea de Apel.
Reprezentantul procurorilor în CSM, Claudiu Sandu, a declarat că interpretarea excesiv de formală a legii a condus la anularea probelor din dosare pentru orice motiv, inclusiv pentru o virgulă, ceea ce a fost exprimat metaforic drept „o reinvenție a Dreptului”.
„Am ajuns să reinventăm legislația” a afirmat Sandu, exprimând că „nu am mai asistat la asemenea sentințe de vinovăție în ultima vreme”. Acest mod de abordare, consideră el, demoralizează magistrații și slăbește încrederea cetățenilor în justiție.