Sectorul public a înregistrat o reducere vizibilă în primele luni ale administrației conduse de Ilie Bolojan, scăzând sub pragul de 1,3 milioane de posturi ocupate. Această diminuare reprezintă una dintre cele mai rapide din ultimii ani, însă distribuția reducerilor ridică întrebări cu privire la domeniile impactate.
Zonele cu cele mai semnificative reduceri de personal
Conform unei analize efectuate de Profit.ro, în primele cinci luni de mandat ale guvernului Bolojan au fost eliminate peste 25.000 de posturi din sectorul public.
Cea mai mare proporție a acestor reduceri a avut loc în domeniul Educației, care a pierdut 17.920 de poziții. Totuși, Educația rămâne cel mai mare angajator din sectorul bugetar, cu 366.279 de locuri de muncă ocupate la sfârșitul lunii noiembrie.
O parte importantă dintre posturile desființate în învățământ ar putea proveni din zona suplinitorilor sau a contractelor cu perioadă determinată, explicând scăderea bruscă într-un interval relativ scurt.
După Educație, cele mai mari reduceri au avut loc în structurile Ministerului Afacerilor Interne, unde Poliția și Jandarmeria au pierdut 2.020 de locuri de muncă ocupate.
Primăriile au eliminat 1.782 de poziții de muncă la nivel local, în timp ce Ministerul Finanțelor, inclusiv ANAF și Vama, a redus personalul cu 433 de posturi la nivel central.
Situația actuală a aparatului bugetar după aceste reduceri
La sfârșitul lunii noiembrie, numărul total al locurilor de muncă ocupate în sectorul public a ajuns la aproximativ 1,28 milioane, fiind cel mai redus nivel din aprilie 2023. La finalul decembrie 2024, sectorul bugetar conta 1.306.893 de posturi ocupate.
Reducerea este vizibilă atât în administrația centrală, cu o eliminare de 21.685 de poziții, ajungând la 815.556, cât și în administrația locală, unde s-au scăzut 3.348 de posturi, până la 465.006. În același timp, câteva instituții au înregistrat creșteri moderate ale personalului.
Importanța acestei reduceri în contextul ultimilor ani
Depășirea pragului de 1,3 milioane de posturi ocupate în sectorul public, atins din nou în octombrie, a readus în discuție dimensiunea aparatului bugetar.
România s-a mai aflat peste acest nivel în perioada 2008–2009, înainte de măsurile stricte impuse de acordurile cu FMI, care au dus la un minim de circa 1,18 milioane de bugetari în 2014.
Spre deosebire de guvernele anterioare, caracterizate prin creșteri constante ale personalului public, guvernul Bolojan reprezintă una dintre puținele faze recente cu o scădere considerabilă a numărului de salariati.
Această tendință face parte dintr-un set mai amplu de măsuri menite să controleze cheltuielile, într-un context în care presiunea asupra finanțelor publice continuă să fie ridicată.