Decizia Curții de Apel București în cazul Nelu Iordache: reducerea pedepsei și eliberarea din închisoare

Magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti (CAB) afirmă, în motivarea deciziei de admitere a contestaţiei în anulare formulată de antreprenorul Nelu Iordache, că instanţa anterioară de apel nu a analizat aplicabilitatea prescripţiei răspunderii penale pentru două infracţiuni pentru care fusese condamnat la închisoare.

• Curtea de Apel Bucureşti a declarat vineri admisibilă o contestaţie în anulare depusă de Nelu Iordache şi a redus pedeapsa pronunţată în dosarul fraudei cu fonduri europene pentru construcţia autostrăzii Nădlac-Arad, de la 11 ani şi 9 luni la 5 ani şi 10 luni de închisoare, constatând că o parte dintre infracţiuni s-au prescris.
• Ca rezultat al acestei decizii definitive, Nelu Iordache a fost eliberat vineri din penitenciar, după ce a executat efectiv 4 ani şi 4 luni de detenţie.

Curtea de Apel Bucureşti menţionează în motivarea deciziei din vineri că trebuie evaluată dacă, la data pronunţării deciziei contestate, termenul de prescripţie a răspunderii penale fusese împlinit, scrie News.ro.

„Din interpretarea textelor legale şi a deciziilor Curţii Constituţionale şi ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie analizate, Curtea consideră că trebuie verificat, în cazul contestatorului, dacă la data pronunţării deciziei contestate s-a depăşit termenul general de prescripţie a răspunderii penale şi dacă instanţa de apel a analizat aplicabilitatea prescripţiei pentru următoarele infracţiuni: delapidare, cu consecinţe deosebit de grave şi în formă continuată (…); deturnare de fonduri europene, cu consecinţe deosebit de grave şi în formă continuată (…)”, se arată în motivare.

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti precizează că infracţiunea de delapidare este pedepsită cu închisoare de la 2 la 7 ani.

„Potrivit art. 154 alin. 1 lit. c din Codul penal, termenul de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunile cu pedeapsa între 5 şi 10 ani este de 8 ani şi a început să curgă la 1 noiembrie 2012, fiind împlinit la data de 31.10.2020, anterior datei de 08.09.2021, când a fost pronunţată decizia contestată”, a transmis sursa citată.

Magistraţii au subliniat că infracţiunea de deturnare de fonduri europene, cu consecinţe deosebit de grave şi în formă continuată, se pedepseste cu închisoare între 1 an şi 6 luni şi 7 ani şi 6 luni.

„Potrivit art. 154 alin. 1 lit. c din Codul penal, termenul de prescripţie pentru infracţiunile cu pedeapsa între 5 şi 10 ani este de 8 ani şi a început să curgă la 29.08.2011, fiind împlinit la 28.11.2019, anterior datei de 08.09.2021, când s-a pronunţat decizia contestată”, se menţionează în motivare.

„O eroare procedurală”

Curtea de Apel Bucureşti observă că instanţa anterioară de apel nu a verificat aplicabilitatea prescripţiei răspunderii penale pentru cele două infracţiuni.

„Analizând motivele deciziei penale nr. 936/A din 08.09.2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia I Penală, (…) Curtea constată că instanţa de apel nu a efectuat analiza aplicabilităţii prescripţiei pentru cele două infracţiuni menţionate anterior, astfel că se înregistrează o omisiune de a judeca o cauză a încetării procesului penal, ceea ce reprezintă o eroare de procedură, întrucât instanţa nu a evaluat aspectele ce ar putea determina încetarea procesului penal”, au declarat magistraţii Curţii de Apel Bucureşti.

Ei au explicat şi motivul respingerii argumentaţiei procurorului de şedinţă, conform căreia admiterea contestaţiei în anulare ar crea o lex tertia (o „a treia lege”, situație considerată când dispoziţii succesive de lege penală mai favorabile sunt aplicate cumulativ).

„Referitor la afirmaţia reprezentantului Ministerului Public, conform căreia, prin admiterea contestaţiei în anulare, s-ar crea o lex tertia, Curtea consideră această susţinere nefondată, deoarece, din decizia contestată, reiese clar că legea penală aplicabilă a fost Codul penal în vigoare, nu vechiul cod penal. În plus, conform prevederilor din deciziile Curţii Constituţionale nr. 297 din 26 aprilie 2018 şi nr. 358 din 26 mai 2022, instanţa care judecă contestaţia în anulare poate verifica aplicabilitatea prescripţiei dacă aceasta nu a fost analizată anterior, precum în cazul de faţă. De asemenea, autoritatea de lucru judecat nu mai poate fi invocată, întrucât această excepţie a fost deja examinată la momentul admiterii în principiu a contestaţiei în anulare”, se mai precizează în motivare.

Pedeapsă redusă la jumătate de CAB

Antreprenorul Nelu Iordache, cunoscut şi sub denumirea de „regele asfaltului”, administrator al SC Romstrade SRL, a fost condamnat în acest dosar în 8 septembrie 2021 pentru mai multe infracţiuni, la care s-a adăugat o pedeapsă de 6 ani în cazul dosarului Transalpina.

În total, acesta a primit o sentinţă de 11 ani şi 9 luni de închisoare.

A depus o contestaţie în anulare, admisă vineri de Curtea de Apel Bucureşti, care a stabilit că pentru anumite infracţiuni s-a constatat prescrierea faptelor, respectiv pentru deturnare de fonduri şi delapidare, relatează Agerpres.

Judecătorii au decis că nu a intervenit prescripţia pentru alte două infracţiuni: fals în înscrisuri sub semnătură privată (4 ani şi 6 luni) şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave (2 ani), cât şi pentru o condamnare de 2 ani aplicată de Tribunalul Giurgiu.

Prin consolidare, pedeapsa finală a rezultat 5 ani şi 10 luni, din care se va scădea perioada petrecută în detenţie, de la 8 septembrie 2021 până în prezent.

A mai scăpat de o condamnare la 12 ani prin prescrierea faptelor

Nelu Iordache a evitat anterior o condamnare de 12 ani şi 6 luni de închisoare, primită în dosarul delapidării companiei aeriene Blue Air, tot prin prescriere, precum şi de un alt dosar de evaziune fiscală legat de achiziţii fictive de materiale de construcţie pentru firma Romstrade.

În aprilie 2013, Nelu Iordache a fost trimis în judecată de DNA, fiind acuzat că a modificat, fără respectarea legislaţiei în vigoare, destinaţia a peste 31,5 milioane de lei, reprezentând o parte din avansul încasat de la CNADNR pentru proiectarea şi realizarea primului tronson al autostrăzii Nădlac-Arad (22,3 km), finanţat în proporţie de 85% din fondurile UE pentru coeziune.

Romstrade SRL era liderul asocierii formată din Romstrade SRL – Monteadriano Engenharia E Construcao SA – SC Donrep Construct SRL, care a încheiat contractul cu CNADNR. Suma de 31.519.960 lei încasată de la CNADNR SA a fost folosită pentru achitarea datoriilor restante ale societăţii Romstrade SRL, susţinând societăţile din grup controlate de Nelu Iordache, atât direct, cât şi prin intermediari, precum şi în scop personal, după retragerea unor sume în numerar.

Banii au fost utilizaţi pentru plata unor datorii de peste 9,7 milioane de lei ale companiilor controlate de Iordache, inclusiv o companie aeriană, în baza unor contracte fără legătură cu autostrada. S-au falsificat facturi pentru a justifica plăti legate de proiectul de autostradă, conform investigaţiei.

De asemenea, a fost descoperită retragerea în numerar a aproape 9,9 milioane de lei, în scopul achiziţiei de terenuri, în baza unor antecontracte fictive sub acoperirea Romstrade SRL.