România a înregistrat un nou record pentru instalările solare în 2025, depășind pragul de 7 GW în capacitate totală, iar parcurile fotovoltaice aproape că s-au dublat, conform publicației specializate pv magazine, care a consultat experți din domeniul solar din România.
Conform datelor Asociației Industriei Fotovoltaice din România (RPIA), în 2025 a fost adăugat un total de 2,2 GW de capacitate solară. Acest rezultat reprezintă al treilea an consecutiv de creștere pentru sectorul fotovoltaic autohton, depășind cei 1,7 GW instalați în anul precedent, și aduce capacitatea totală instalată peste 7 GW, conform aceleiași surse. RPIA indică faptul că segmentele rezidențial și comercial & industrial (C&I) au fiecare o capacitate cumulată de aproximativ 1,8 GW, în timp ce segmentul de mari dimensiuni (utility-scale) atingând circa 3,5 GW.
Pentru instalațiile din anul anterior, 1 GW a provenit de la prosumatori, iar restul de 1,2 GW din proiecte de tip utility-scale. Irene Mihai, director de politici al RPIA (foto), a explicat pentru pv magazine că principalele motive pentru creșterea instalărilor rezidențiale și C&I în 2025 au fost subvențiile disponibile pentru acoperirea costurilor inițiale, prin Planul Național de Redresare și Reziliență și Fondul pentru Modernizare.
„Este important de menționat că segmentul de generare distribuită a fost influențat de criza energetică din 2022, care a consolidat rolul solarului ca soluție economică, competitivă și durabilă în fața volatilității prețurilor,” a precizat Mihai. „Privind spre 2026, anticipăm ca piața să continue să fie influențată de aceiași factori.”
Segmentul de proiecte utility-scale din România a avut o creștere semnificativă anul trecut, instalațiile de 1,2 GW aproape dublând cei 613 MW din 2024.
Conform explicării lui Mihai, piața a fost impulsionată de finalizarea proiectelor inițiate în 2023 și 2024, susținute de cadrul legislativ simplificat pentru dezvoltarea energiilor regenerabile din România. De asemenea, segmentul utility-scale a beneficiat de licitațiile pentru contracte pentru diferență din 2025, prima dintre acestea atribuind 1.488 MW de capacitate solară în cadrul a 26 de proiecte.
Cea mai mare producție de energie solară din istoria României s-a înregistrat pe 16 iunie 2025, la ora 12:33, când producția instantanee a parcurilor fotovoltaice, măsurată de Transelectrica, a atins 1.866 MW.
2.500 MW de noi instalații fotovoltaice în 2026
Pe baza evoluției curente a pieței și a proiectelor aflate în derulare, Mihai consideră că România este pe drumul cel bun pentru a depăși 10 GW de capacitate solară până în 2030, conform Planului Național Integrat Energie și Schimbări Climatice.
„Având în vedere progresul actual al șantierelor, estimez că 2026 va fi un an și mai promițător pentru sectorul fotovoltaic,” a subliniat ea. „Ne propunem să adăugăm 2,5 GW până la sfârșitul anului 2026, repartizați între prosumatori și segmentul utility.”
Dat fiind contextul favorabil pentru proiectele de energie regenerabilă, Mihai a accentuat importanța consolidării și eficientizării cadrului legislativ existent.
România a anunțat în 2025 adoptarea unui sistem „primul venit, primul servit” pentru alocarea capacităților prin licitații, prima rundă fiind planificată pentru a doua jumătate a acestui an. Ea a evidențiat faptul că există încă întrebări legate de fezabilitatea acestui calendar și metodologiea asociată, care trebuie clarificate și simplificate.
De asemenea, a fost subliniată necesitatea unei armonizări între legislația primară și cea secundară privind procedurile de obținere a licențelor de funcționare, pentru a permite producătorilor să vândă energie electrică. „În forma actuală, există un decalaj între certificarea activelor și momentul în care acestea pot injecta energie în rețea, perioada în care capacitatea pusă în funcțiune este deconectată și nu poate genera sau monetiza producția,” a explicat Mihai. „Este necesară o ajustare procedurală pentru a asigura accesul rapid pe piață odată ce cerințele tehnice sunt îndeplinite.”
România a devenit observator al Association of Issuing Bodies (AIB) în 2025 și are ca obiectiv obținerea statutului de membru cu drepturi depline până în ianuarie 2027, pentru a face certificatele de garanție de origine tranzacționabile internațional. Aderarea la AIB este așteptată să stimuleze piața contractelor de cumpărare a energiei (PPA) din țară, unde până acum au fost semnate 29 de PPA-uri, dintre care 15 solare, 12 eoliene și două hibride solar-eoliene.
„În ciuda dinamismului pieței și a interesului regional, baza de cumpărători rămâne limitată din cauza imposibilității tranzacționării garanțiilor de origine,” a menționat Mihai, adăugând că sunt necesari pași suplimentari pentru a asigura compatibilitatea garanțiilor de origine din România cu Sistemul European de Certificate Energetice.