Un studiu recent francez relevă o tendință constantă a sistemelor de inteligență artificială, inclusiv cele mai populare, precum ChatGPT, Gemini, Grok sau LLaMA, către idei progresiste şi pro-europene. Studiul, realizat de compania de analiză a datelor Trickstr, a supus 14 modele de limbaj la un test inovator, un „simulat electoral” inspirat de chestionarele din sondajele de opinie. Peste 41.000 de întrebări politice au fost adresate.
Inteligența artificială și alegerile: care este opțiunea algoritmilor?
Chestionarele acopereau diverse teme, de la percepția asupra liderilor politici, precum François Bayrou, Marine Le Pen sau Raphaël Glucksmann, până la chestiuni sociale, inclusiv imigrație, economie, ecologie, pedeapsa cu moartea şi solidaritatea socială.
Rezultatele, surprinzătoare la prima vedere, au evidențiat o preferință constantă pentru valori asociate stângii politice. Modelul care a avut cea mai mare concordanță valorică a fost EELV (partidul ecologist francez), în timp ce cel mai puțin compatibil a fost RN (Rassemblement National – extrema dreaptă).
Chiar și AI-ul lui Elon Musk are o înclinație spre stânga
Un aspect notabil a fost poziționarea lui Grok, inteligența artificială dezvoltată de Elon Musk, un antreprenor cunoscut pentru criticile sale la adresa curentului progresist. Cu toate acestea, şi Grok a prezentat o înclinație spre idei progresiste, sprijinind imigrația și evaluând pozitiv figure politice de stânga.
Cercetătorii explică această tendință prin sursele utilizate pentru antrenarea modelelor: articole de ştiri, publicații academice, cărți şi eseuri, majoritatea provenind din medii care reflectă valori progresiste. Prin urmare, inteligența artificială nu reflectă neapărat o opțiune ideologică proprie, ci prejudecăţile datelor pe care a fost antrenată.
Inteligența artificială – un nou jucător în formarea opiniei publice?
Studiul ridică o întrebare crucială: în ce măsură inteligența artificială poate influenţa opinia publică? Răspunsurile generate zilnic de aceste modele la milioane de întrebări, de la educație civică la subiecte politice, ar putea modela discret percepțiile utilizatorilor.
Similar algoritmilor de recomandare de pe platformele online, inteligența artificială nu este doar un instrument neutru de informare, ci poate deveni un factor major de influență, mai ales dacă răspunsurile sale sunt percepute ca obiectiv și imparțiale. Transparența în procesul de selecție, moderare şi ajustare a răspunsurilor este esențială.
Concluzia: IA poate influența votul, chiar dacă nu votează
Chiar dacă inteligența artificială nu are drept de vot, impactul său în spațiul public este semnificativ. Autorii studiului recomandă mai multă transparență în ceea ce priveşte datele de antrenare şi filtrarea răspunsurilor. Fără o supraveghere clară, inteligența artificială riscă să devină un actor ideologic invizibil, influențând în mod subtil convingerile a milioane de persoane.
Astfel, dacă inteligența artificială ar vota, ar opta pentru progresism şi o viziune pro-europeană. Această constatare ne obligă să reflectăm nu doar asupra viitorului tehnologiei, ci şi asupra viitorului democraţiei.