Pâinea este un element esențial pe mesele românilor. De copil ni se transmite ideea că mâncarea nu are gust și nu satisface foamea dacă este consumată „goală”. Dar ce achiziționăm cu adevărat din brutării? O cantitate excesivă de sare nu este benefică pentru sănătate, însă este dificil de evitat în alimentație, mai ales într-un context în care autoritățile măsoară consumul, dar nu stabilesc limite precise – așa cum a fost menționat de Ministerul Sănătății, după o serie de discuții mediatică între mai multe instituții. În cele din urmă, nutriționista Cătălina Preda ne-a explicat riscurile asociate consumului zilnic depășind recomandările.
Responsabilitatea pentru conținutul de sare din pâinea comercializată în brutării din România
Un studiu realizat în Grecia a indicat o creștere de 0,1% a conținutului de sare în pâinea comercializată în brutării, ceea ce a generat controverse. Fermele susțin că procentul este nesemnificativ, însă specialiștii în domeniul sănătății avertizează: și atât poate crește riscurile pentru consumatori.
În acest context, a apărut întrebarea: „Care este nivelul de sare utilizat în pâinea pe care o achiziționăm din brutării din România?”. Inițial, s-a solicitat clarificări de la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC). Răspunsul a fost clar: problema nu intră în atribuțiile acestei instituții, responsabilitatea fiind a Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și a Ministerului Sănătății.
„Ca răspuns la solicitarea dumneavoastră, înregistrată la ANPC cu nr. 99833/21.11.2025, vă comunicăm că întrebările formulate nu se află în competența noastră. Responsabilitatea pentru asigurarea siguranței alimentare și controale revin ANSVSA și Ministerului Sănătății, care monitorizează inclusiv conținutul de sare din pâine și produse de panificație”, a fost declarația oficială.
ANSVSA a răspuns parțial: cunosc ce fel de sare se folosește, dar nu și cantitatea exactă
De la ANSVSA am obținut doar informații incomplete: știm că în brutării se utilizează sare iodată, dar nu și nivelul precis, deoarece stabilirea și controlul nivelului de sare sunt în atribuțiile Ministerului Sănătății.
În răspunsul oficial, ANSVSA menționează:
„Legislația națională privind utilizarea sarii în produsele alimentare este Hotărârea Guvernului nr. 568/2002 (*republicată*), care prevede iodarea universală a sarii destinate consumului uman, hranei animale și industriei alimentare. Aceasta impune utilizarea obligatorie a sarii iodate în produsele de larg consum, inclusiv în pâine.
Ministerul Sănătății este responsabil pentru stabilirea și monitorizarea nivelului de sare în pâinea produsă și comercializată de operatorii din sectorul panificației. Totodată, acest minister coordonează evaluarea conținutului de sare în pâine pentru a menține conformitatea cu legislația în vigoare.
De asemenea, promovarea unui consum adecvat de sare și informarea publicului despre riscurile excesului sunt atribuțiile principale ale Ministerului Sănătății, în calitate de autoritate pentru sănătate publică și implementarea programelor naționale în domeniu.
Cu considerație, Dr. Ramona CLEP, Director General”.
Ministerul Sănătății clarifică: Nu există limite legale pentru conținutul de sare din pâine în România
În final, răspunsul detaliat a venit de la Ministerul Sănătății. Deși recomandările OMS impun maximum 5 grame de sare pe zi, în România nu există limite stabilite clar pentru nivelul de sare din pâine.
Autoritățile monitorizează consumul general, dar nu impun praguri obligatorii. Conform studiilor, din alimentele preparate acasă, o persoană ajunge să consume în medie 6,5 grame de sare zilnic, la care se adaugă sarea prezentă în produsele procesate, precum pâinea.
„Legislația națională nu reglementează limita maximă de sare în pâine sau în alte alimente. Se face recomandare în funcție de ghidurile naționale și internaționale. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, aportul de sare nu trebuie să depășească 5 grame zilnic per persoană.
Pentru a reduce consumul de sare, autoritățile monitorizează și eficientizează studiile privind acesta. În 2024, a fost inițiat un studiu pentru evaluarea conținutului de sare din produsele de larg consum și meniuri din România, coordonat de CRSP Galați, cu următoarele scopuri:
– Identificarea evoluției consumului de sare în diverse alimente;
– Informarea în mod corect a populației despre dozarea optimă a sării în hrana gătită acasă.
De asemenea, INSP a realizat studii despre conținutul de sare în alimente în 2011 și 2018 și despre consumul național de sare în cadrul proiectelor de monitorizare a nutriției și a alimentației populației.»
Rezultatele studiilor efectuate
Studiile menționate au relevat următoarele:
În 2018, nivelul mediu de sare în produsele de tip fast-food, catering și preparate acasă varia între 0,9 și 3 g/100 g produs, iar în 2011, valorile au fost comparabil, confirmând stabilitatea acestor cantități.
În cadrul evaluării pentru 2024, s-a constatat că în gospodăriile proprii, consumul zilnic de sare adăugată a fost de aproximativ 6,5 grame, la care se adaugă sarea din alimentele cumpărate (brânzeturi, mezeluri, conserve etc.), întreținând un nivel ridicat al consumului total de sare în populație.
Necesitatea campaniilor de educație privind consumul de sare
Autoritățile au subliniat importanța promovării unor campanii de informare și educație în domeniul sănătății și nutriției pentru conștientizarea riscurilor consumului excesiv de sare, precum hipertensiunea, bolile cardiovasculare sau accidentele vasculare.
„La nivel european, s-au derulat proiecte de reformulare a alimentelor pentru reducerea cantității de sare adăugată în alimentele procesate. În România, recomandările vizează un aport moderat de sare, în conformitate cu ghidurile internaționale, și nu alegerea unei anumite pâini cu conținut scăzut de sare.
Consumatorii trebuie să fie informați și să aleagă în mod conștient, deoarece etichetele nutriționale trebuie să includă cantitatea de sare, conform regulamentului UE nr. 1169/2011 privind informarea corectă a consumatorilor asupra produselor alimentare”, au precizat oficialii.
Cătălina Preda, nutriționist, avertizează asupra riscurilor excesului de sare
Sarea din pâine nu doar oferă gust, ci și contribuie la conservarea acesteia. Specialiștii atrag însă atenția: un aport excesiv de sare poate avea consecințe grave pentru sănătate. Nu e vorba doar despre câteva grame în plus, ci despre probleme serioase de sănătate și potențial de viață în pericol.
„Unele brutării preferă să utilizeze mai multă sare în pâine. Ideal ar fi să nu fie excesiv de mult, însă să fie suficient pentru obținerea unei texturi și culori plăcute. Sarea îmbunătățește și gustul, prelungește durata de valabilitate, are un efect antimicrobian și pâinea fără sare e fadă, se strică mai repede și nu este preferată. Astfel, se folosește în principal pentru beneficii comerciale și de calitate.
Consumul excesiv de pâine cu conținut ridicat de sare poate duce pe termen lung la dezechilibre, în special hipertensiune arterială”, a explicat Cătălina Preda.
„Un gram de sare reține patru grame de apă”
Specialista a accentuat că sarea este deja prezentă în multe alimente de zi cu zi și ingestionarea suplimentară depășește adesea necesarul zilnic, fără a fi conștienți de riscuri.
„Pe lângă sarea adăugată în timpul gătitului, aproape toate alimentele conțin sare. Astfel, se ajunge să depășim doza zilnică recomandată și să avem probleme cu tensiunea sau retenția de apă. Un gram de sare poate reține patru grame de apă în organism.
Unele persoane constată că, după o zi cu consum crescut, se cântărește cu 300-400 de grame în plus, ceea ce nu este grăsime, ci apă reținută. Pe termen lung, această acumulare poate duce la edeme, adică exces de apă în țesuturi. În condițiile în care consumăm deja multă sare în alte alimente, suplimentarea din pâine poate agrava problemele”, a concluzionat Cătălina Preda.