Toate privirile s-au îndreptat spre Davos miercuri, în timp ce conducătorii mondiali așteptau să afle până unde este dispus să meargă președintele american Donald Trump pentru a achiziționa Groenlanda. Într-un discurs care a durat mai mult de o oră, liderul de la Casa Albă a declarat că își propune „negocieri imediate” pentru a obține controlul asupra teritoriului arctic, dar a exclus utilizarea „forței excesive” în acest scop.
Președintele SUA avertizase asupra impunerii unor tarife vamale suplimentare de 10% asupra a opt aliați europeni, dacă aceștia s-ar opune în continuare planurilor sale de preluare a insulei aparținând Regatului Danemarcei, membru al NATO.
Totuși, într-un anunț-surpriză făcut în cursul serii, Trump a confirmat că această hotărâre nu mai este valabilă și că ultimele sale amenințări cu taxe vamale au fost anulate, relatează BBC News.
El a anunțat, de asemenea, „se încadrează în cadrul unui posibil acord viitor” pentru Groenlanda, după o „întâlnire foarte fructuoasă” cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Piețele americane au înregistrat o creștere semnificativă după această veste, oferind o anumită ușurare și aliaților europeni ai SUA.
Totuși, vestea ridică mai multe întrebări decât soluții, lăsând alianțele să se întrebe care va fi, de fapt, rolul Statelor Unite în Groenlanda în viitor.
Recul în privința amenințărilor la adresa Europei
Trei aspecte relevante pot fi evidențiate după prezența lui Trump de miercuri la Davos.
Astfel, a renunțat brusc la amenințările de a impune tarife vamale ca mijloc de presiune pentru preluarea Groenlandei, a exclus utilizarea forței în privința achiziționării insulei arctice și a indicat că se conturează un acord pentru încheierea disputei asupra teritoriului danez, ce risca să provoace o ruptură profundă în relațiile transatlantice, notează și agenția Reuters.
Venind în Elveția, Trump a renunțat temporar la retorica care a zdruncinat alianța NATO și a riscat declanșarea unui conflict comercial global. În weekend, el amenințase cu majorarea tarifelor vamale asupra mărfurilor din Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Olanda, Finlanda și Regatul Unit.
Totuși, după întâlnirea cu șeful NATO, Mark Rutte, din stațiunea de munte elvețiană, Trump a anunțat că aliații din regiunea arctică occidentală ar putea semna un nou acord privind teritoriul insular, cu 57.000 de locuitori, pentru a satisface dorința lui de a avea un sistem de apărare antirachetă „Golden Dome” și acces la resurse minerale esențiale, blocând în același timp aspirațiile Rusiei și Chinei în Arctica.
„Pe baza unei întâlniri foarte productive cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, am configurat cadrul unui viitor acord referitor la Groenlanda și întreaga regiune arctică. Dacă va fi finalizat, acest acord va fi benefic pentru SUA și pentru toate statele NATO. Conform acestei înțelegeri, nu voi impune tarifele care urmau să intre în vigoare la 1 februarie. Se poartă discuții suplimentare despre proiectul Golden Dome, în privința Groenlandei. Informații suplimentare vor fi disponibile pe măsură ce negocierile avansează”, a scris Donald Trump pe platforma Truth Social.
„Este un acord foarte bine primit de toți. Este un acord pe termen lung. Construiuște o situație foarte favorabilă pentru securitatea și resursele noastre”, le-a spus ulterior Trump reporterilor. „Este un acord pe termen indefinit. Este soluția supremă pe termen lung.”
Acordul nu are limită de timp și va fi aplicabil „pentru totdeauna”, a adăugat el.
Anterior, în acea zi, Trump a ținut un discurs de peste o oră în care a criticat și a avertizat țările deja neliniștite de încercarea sa de a controla teritoriul unui aliat NATO de lungă durată al SUA. Diplomații europeni au declarat că schimbarea bruscă de ton a președintelui american nu rezolvă disputa, dar contribuie la calmarea unei posibile rupturi dintre aliați, în timp ce aceștia încearcă să-și rezolve diferențele în privat.
Nu este clar încă ce fel de acord ar putea satisface cerințele lui Trump privind „proprietatea” deplină asupra unui teritoriu, despre care liderii și locuitorii au declarat în repetate rânduri că nu este de vânzare.
„Negocierile dintre Danemarca, Groenlanda și SUA vor continua pentru a preveni ca Rusia sau China să dobândească poziție strategică, economică sau militară în Groenlanda”, a declarat ulterior un purtător de cuvânt NATO.
Nu au fost comunicate detalii despre dată sau loc pentru aceste discuții. Trump a spus că i-a însărcinat pe vicepreședintele JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio și emisarii speciali Steve Witkoff să participe la negocieri ulterioare.
„Ce se întâmplă în Groenlanda nu are impact direct asupra noastră”, a declarat președintele rus Vladimir Putin, conform agențiilor ruse, în cadrul Consiliului de Securitate național.
Rutte: Problemele suveranității Groenlandei nu au fost discutate cu Trump
Secretarul general NATO, Mark Rutte, a afirmat că chestiunea suveranității Groenlandei nu a fost abordată în timpul întâlnirii cu Donald Trump.
Întrebat dacă Groenlanda va rămâne sub suveranitatea Danemarcei în cadrul viitorului acord, șeful NATO a răspuns că această temă „nu a fost discuțată în cadrul acestor discuții cu președintele american”.
„El este concentrat pe protejarea acestei vaste regiuni arctice, unde acționează tot mai activ China și Rusia”, a adăugat Rutte în seara respectivă.
Reacții ale Danemarcei
Delegația Danemarcei a spus că problema ar trebui abordată diplomatic, în mod privat, nu prin declarații publice.
„Este fundamental pentru noi să soluționăm această situație cu respect pentru integritatea și suveranitatea regatului și dreptul poporului groenlandez la autodeterminare”, a declarat ministrul de externe Lars Lokke Rasmussen pentru postul public de televiziune DR.
Rasmussen a menționat că a discutat cu Rutte, dar a refuzat să detalieze rezultatele negocierilor. Guvernul Groenlandei nu a fost contactat pentru poziție.
Premierul olandez în exercițiu, Dick Schoof, a salutat decizia de a renunța temporar la amenințările tarifare și a afirmat că acest pas contribuie la detensionare.
Unii lideri au exprimat prudență privind „așa-numitul” acord anunțat de Trump, inclusiv vicecancelarul Germaniei, care a spus că „trebuie să așteptăm și să nu ne creăm speranțe exagerate”.
Mesajul oficial al Londrei
Premierul britanic Keir Starmer a afirmat că Regatul Unit nu va ceda presiunilor președintelui american și va menține susținerea pentru Groenlanda ca teritoriu autonom al Danemarcei.
„Nu voi ceda. Marea Britanie va respecta principiile, valorile și viitorul Groenlandei, chiar sub amenințarea tarifelor vamale”, a spus Starmer în Camera Comunelor, conform AFP.
El a precizat că va avea discuții bilaterale cu premierul danez, Mette Frederiksen.
„Donald Trump a folosit limbaj diferit față de cele folosite anterior pentru a pune presiune pe mine și pe Regatul Unit în privința insulelor Chagos. A făcut acest lucru intenționat, pentru a exercita presiune”, a declarat Starmer.
Totodată, Trump criticase recent decizia Marii Britanii de a returna insulele Chagos, susținând că este un gest nesăbuit, și a reiterat necesitatea achiziționării Groenlandei pentru securitatea SUA.
„Abandonarea insulelor Chagos și cedarea insulei Diego Garcia, unde se află o bază militară crucială, reprezintă o greșeală majoră”, a afirmat președintele american.
„Nu voi folosi forța”
Tot miercuri, în discursul susținut la Forumul Economic Mondial, Trump a recunoscut că preocuparea pieței legată de amenințările sale a fost exagerată și a exclus utilizarea forței pentru achiziționarea Groenlandei.
„Oamenii credeau că voi recurge la forță, dar nu intenționez să o fac”, a declarat Trump, în fața audienței. „Nu voi folosi violență”.
Schimbarea poziției a determinat creșteri pe Wall Street, indicele S&P 500 înregistrând cea mai mare creștere zilnică din ultimele două luni, adăugând 1,16%. Comentariile mai dure dinainte au adus totuși cea mai mare vânzare de acțiuni din ultimele trei luni.
Prezența lui Trump la Davos
Discursurile și afirmațiile lui Trump despre Groenlanda au fost predominante în agenda de la Davos, conform Reuters.
După un an de mandat în care s-a bucurat de sprijin și supunere din partea unor instituții și aliați, Trump și-a criticat rudele europene în privința energiei, mediului, imigrației și geopoliticii.
S-a prezentat ca un apărător al valorilor occidentale: „Vrem parteneri puternici, nu slabi”, a declarat el. „Îmi doresc ca Europa să meargă bine, dar nu în direcția corectă.”
Deși a renunțat la amenințarea cu forța în privința Groenlandei, Trump s-a lăudat cu forța militară a SUA, menționând operațiuni recente, precum eliminarea lui Nicolas Maduro din Venezuela.
Numind Danemarca „nerecunoscătoare”, el a minimizat disputa privind Groenlanda, sugerând că el nu vede achiziția ca pe o amenințare pentru NATO, care include și Danemarca și SUA.
„Nicio națiune nu poate asigura securitatea Groenlandei mai bine decât Statele Unite”, a spus Trump, făcând greșit referire de mai multe ori la Islanda, în loc de Groenlanda, explicând: „Puteți accepta sau nu; în orice caz, vom acționa în consecință.”
El și-a folosit discursul pentru a critica alte țări și politici, punând accent pe divergențe în privința resurselor și alianțelor.
Deși a fost perceput ca având o poziție mai moderată, discursul său a fost mai mult despre consolidarea poziției interne și mai puțin despre problemele de politică internă, precum scumpirea vieții.
Unele surse sugerează că dorința de extindere teritorială a lui Trump, inclusiv asupra Groenlandei, are ca scop să-și lase o moștenire durabilă, fiind una dintre cele mai ample extinderi de după Alaska și Hawaii, din 1959.
Detalii-cheie:
- Cadru pentru acordul privind Groenlanda: Trump a declarat că a „elaborat un plan pentru viitorul acord” după întâlnirea cu Rutte, la Davos, pentru a evita tarifele europene și a crea un nou statut pentru Groenlanda.
- Ce include această propunere: Una din componente presupune renegocierea acordului din 1951, ce stabilește prezența militară a SUA pe insulă, după cum relatează CNN. Alte detalii indică discuții despre posibilitatea ca Danemarca să permită SUA să construiască baze militare pe insula considerată teritorialitate americană.
- Discursul de la Davos: Trump a exclus inițial folosirea forței pentru a prelua Groenlanda, dar a subliniat dorința de control asupra acesteia. A criticat Europe i și și-a promovat obiectivele naționale.
Rezistență în Groenlanda
Anunțul despre un posibil acord cu SUA a fost primit cu scepticism în Groenlanda, unde majoritatea populației se opune absolut planului de anexare a insulei de către americani, conform unui sondaj din ianuarie anul trecut, evidențiind o opoziție de 85%, față de doar 6% pro.
Locuitorii locale exprimă neîncredere față de intențiile SUA, subliniind că insula aparține groenlandezilor și că „nu poate fi vândută” oricui.
Mulți groenlandezi refuză să creadă în declarațiile liderilor americani, considerându-le false sau manipulatoare.
Blocaj european asupra acordului comercial
Parlamentul European a suspendat activitatea legată de legislația Turnberry, parte a acordului comercial UE-SUA, ca răspuns la amenințările SUA legate de Groenlanda și Danemarca. Conducătorii susțin că această decizie este temporară, până când Washington-ul va reveni la cooperare, evitând conflicte care subminează stabilitatea relațiilor comerciale.
Lucrările vor fi reluate după ce SUA vor decide să revină pe calea dialogului și cooperării, au precizat oficialii europeni.
Inițial, în iulie 2025, UE și SUA au semnat un acord politic privind tarifele și comerțul, respectiv „Acordul Turnberry”, implementat ulterior printr-o declarație comună din august, care a detaliat cadrul de cooperare comercială și tarifară.
Program de joi
Joi, 22 ianuarie, Trump este programat să se întâlnească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
În timpul conferinței de la Davos, Trump a încercat să obțină sprijin pentru inițiativa sa „Board of Peace” (Consiliul pentru Pace), menită să soluționeze conflicte globale, chiar dacă experții consideră că ar putea afecta structura ONU.
Printre alte evenimente programate joi se numără: „Open Forum: Agricultural Evolution” (12:30), „Is Europe’s Tech Sovereignty Feasible?” (13:15), „Parenting in an Anxious World” (13:15), „Venezuela: What Next?” (13:30).
Ministrul Energiei din România, Bogdan Ivan, va participa pentru a doua oară la Davos, în panelul „Poate Europa să concureze în domeniul energiei curate?”, la ora 18:30, fiind invitat de WEF.
Se va discuta despre eforturile Europei de a transforma tranziția energetică într-o sursă de competitivitate.
România este reprezentată de o delegație formată din oficiali din domeniul energetic, diplomatic și governmental, președintele Nicușor Dan fiind absent din program.
La finalul întâlnirilor de la Davos, liderii UE au anunțat convocarea unui summit de urgență pentru joi.