Laurențiu Beșu, judecător la Tribunalul București și unul dintre magistrații intervievați în investigația Recorder „Justiție capturată”, a afirmat vineri pe B1 TV că în sistemul judiciar nu s-au produs modificări semnificative după publicarea materialului de presă, iar singura reacție a sistemului și a judecătorilor cu putere decizională „a fost să încerce să discrediteze” pe cei „care au considerat necesar să vorbească” despre problemele din sector.
„În sistem (…) nu s-a întâmplat nimic”, a declarat el, întrebat despre impactul investigației de presă publicate de Recorder în data de 9 decembrie.
Laurențiu Beșu a menționat că, deși spera într-o schimbare, „singura reacție a fost să încerce să discrediteze judecătorii care au considerat necesar să vorbească despre aceste aspecte”.
„A fost colega Moroșanu, au mai fost și alți judecători care au mers la domnul președinte și i-au explicat realitatea situației, dar singura reacție concretă a sistemului și a celor cu funcții de conducere și autoritate în sistem a fost să ne atace pe noi, cei care am spus că, vedeți, aici sunt anumite probleme, ceva nu funcționează corespunzător”, a continuat el.
Întrebat dacă s-a confruntat cu represalii sau amenințări după apariția materialului Recorder, judecătorul a afirmat: „Din partea conducerii tribunalului, nu. Au fost, într-adevăr, două solicitări de recuzare, respinse de colegi, deci nu am resimțit o presiune directă în cadrul instanței”.
Laurențiu Beșu a precizat că a fost contactat de Recorder în luna mai.
„Inițial nu am răspuns solicitărilor. Mi-am adunat curajul și am stabilit o legătură. Interviul, despre care până la urmă este vorba, a avut loc pe 15 august 2025”, a menționat magistratul.
Detalii despre numirea la Tribunalul București
Laurențiu Beșu a vorbit despre Cosmin Sterea-Grossu, delegat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) la conducerea Tribunalului București, afirmând că „acționează efectiv în cadrul Tribunalului București din începutul lunii ianuarie” și că o numire prin concurs, nu prin delegare, ar fi necesitat inclusiv condiții de experiență profesională.
„Legea actuală prevede că, pentru a participa la concurs pentru ocuparea unei poziții de conducere într-o instanță, printre alte condiții, trebuie să ai o anumită vechime în cadrul acelei instanțe – și consider că este firește, dacă vrei să o conduci, să o cunoști în detaliu, pentru a gestiona și coordona instanța eficient”, a explicat Laurențiu Beșu.
El a menționat că, în cazul în care ești numit prin delegare, „legea nu impune nicio condiție specifică pentru ocuparea acelui post și această decizie aparține președintelui Curții de Apel”.
„În prezent, există o situație legată de această delegare. Am aflat din partea colegilor că trei judecători cu vechime în instanță și-au dat acordul pentru a fi și ei delegați în această funcție, o situație în care poate că ar fi avut dreptul mai solid să ocupe această poziție. Au fost convocați la Curtea de Apel București, s-a format colegiul, au fost audiți. Din informațiile mele, pare că au fost oarecum umiliți”, a mai transmis judecătorul.
„Funcția de președinte al tribunalului, o rampă pentru CSM”
Beșu afirmă că veștile despre delegarea lui Sterea-Grossu circulau intern printre judecători cu mai mult de o lună înainte de numire.
„Numirea în funcția de președinte al Tribunalului București a domnului Grossu se vehicula printre judecători, se discuta despre ea, cu mai mult de o lună înainte de implementare (…). Dacă această numire s-ar fi realizat cu intenție bună, trebuiau luate în considerare și condițiile pentru înscriere la concurs”, a declarat Laurențiu Beșu.
El a adăugat că „funcția de președinte al tribunalului reprezintă o oportunitate de avansare pentru candidatura în viitorul CSM”.
„Acest grup, ca să îl numesc așa, își pregătește viitorul, numește în anumite poziții (…) pentru a asigura perpetuarea aceleiași grupări în structura CSM a viitorului”, a mai spus magistratul.