Alegeri în diaspora, 18 mai 2025. Foto: MAE / Facebook
Românii din diaspora au percepții variate despre evoluția țării, în funcție de locul de origine sau nivelul de educație, însă toți împărtășesc o atitudine ostilă față de clasa politică, percepută ca fiind o categorie socială distinctă, preocupată doar de propriile interese. Concluziile provin dintr-un studiu IRES realizat la solicitarea Fundației Konrad Adenauer.
Cercetarea „Diaspora neascultată” relevă că dorințele diasporei pentru reformarea statului și a clasei politice rămân neîmplinite, românii indicând corupția, deficiențele sistemelor de sănătate și educație sau clientelismul și nepotismul ca principale motive de nemulțumire.
Studiul a fost implementat prin nouă focus grupuri cu români din Austria, Franța, Italia, Regatul Unit și Spania, împărțiți în funcție de țara de reședință și orientarea politică la turul II al alegerilor prezidențiale (Nicușor Dan sau George Simion). S-a evitat includerea în același grup a votanților ambilor candidați pentru a preveni influențarea rezultatelor. Concluziile au fost formulate de sociologul Barbu Mateescu.
Diversitatea electoratului în funcție de percepția asupra țării gazdă
O primă concluzie este că identitatea politică a românilor din diaspora nu depinde exclusiv de nivelul de educație formală, ci mai ales de gradul perceput de integrare în societățile de adopție. Această integrare este mai accentuată în cazul votanților lui Nicușor Dan.
- „Nu am simțit vreodată că nu aparținem comunității, că suntem discriminați sau priviți cu superioritate. Niciodată nu s-a întâmplat. Am vecini austrieci, care se comportă ca niște părinți mai în vârstă.” (specialist, Austria, votant Nicușor Dan)
- „M-am îndrăgostit de această țară. Este simplă, oamenii sunt foarte prietenoși. Oricine este tratat cu respect, indiferent de funcție sau statut. Comparativ cu România, aici primești respect.” (Franța, votanți Nicușor Dan)
- „Dacă privești pe cineva în parc, îți zice ‘hello’. Lumea aici este mai empatică și mai prietenoasă.” (workers, Regatul Unit, votantă Nicușor Dan)
„Votanții lui George Simion se consideră, în mare măsură, „condamnați” să trăiască în afara țării, raportul lor emoțional cu România și identitatea națională fiind mult mai puternice, a constatat Barbu Mateescu.
- -„Nu-i apreciez deloc pe italienii. Sunt obligați să rămână acolo.
-Ne consideră slugi… suntem mop-ul lor de curățare” (dialog între votante George Simion din Italia) - „Viața în Italia este dificilă pentru noi. Suntem bine financiar, dar muncim mult. Italienii ne găsesc mereu motive de nemulțumire pentru că suntem străini.” (femeie de serviciu, Italia, votantă George Simion)
Percepția asupra dezvoltării României
O altă diferențiere este modul în care românii din străinătate percep regiunea de origine sau zonele vizitate. „Locuitorii din marile orașe cred că România se dezvoltă, cu oportunități de muncă bine plătite și progrese semnificative”, afirmă Mateescu.
- „Când vizitez țara, merg în Oradea. S-a schimbat mult, s-a dezvoltat economic și turistic, sunt numeroase noi oportunități în domeniul industriei. În Timișoara este la fel.” (specialist, Austria, votant Nicușor Dan)
- „Sectorul 6 arată mult mai bine decât acum trei ani.” (medic, Franța, votant Nicușor Dan)
Persoanele provenite din zone mai mici, în special din Vechiul Regat, consideră că România rămâne subdezvoltată și în curs de deteriorare. „Percepțiile reflectă realitatea internă și influențează opțiunile de vot. Unii doresc schimbări radicale (vot pentru Georgescu, Simion), alții se opun.”
- „Orașele sunt mici, arată ca niște sate. În orașul meu din Muntenia s-au reunit multe amaneturi, farmacii și săli de jocuri.” ( muncitor, Spania, votant George Simion)
- „De 30 de ani, în satul meu, totul s-a distrus, nu s-au construit sau dezvoltat nimic.” (îngrijitoare, Italia, votantă George Simion)
„Politicienii trăiesc în bula lor”
Toți românii din străinătate, indiferent de opțiunea la alegeri, sunt uniți prin opoziția față de clasa politică. „Avem o antipatie puternică față de politicieni, percepuți ca o categorie privilegiată, cu un statut diferit față de cetățeni.”
- „Aș interzice politicienilor ca familiile lor să beneficieze de tratament în străinătate sau ca copiii lor să studieze în alte țări. Aș obliga toți politicienii să-și ducă familiile în spitale și școli românești.” (șofer, Regatul Unit, votant Nicușor Dan)
- „Ei trăiesc în bula lor și nu cunosc problemele reale ale societății.” (angajat în transporturi, Regatul Unit, votant George Simion)
- „A fost mai simplu pentru ei să taie fonduri pentru „proști” decât să reducă subvențiile etc. Forțați să iasă la pensie la 47 de ani, pompierii și judecătorii, în timp ce noi suportăm toate poverile.” (șofer, Regatul Unit, votant George Simion)
- „Orice om simplu plătește pentru greșelile lor, dar ei nu.” (șofer, Regatul Unit, votant Nicușor Dan)
Conform studiului, diaspora care a susținut George Simion trăiește cu sentimentul dezamăgirii față de direcția țării, având o viziune critică asupra propriului statut și trăind deseori cu pesimism. Pentru aceștia, speranța în Călin Georgescu reprezintă o balanță emoțională între tristețe și optimism, fiind un factor de echilibrare psihologică.
- „L-am votat pe George Simion pentru că în spatele lui stă un om care își iubește cu adevărat țara: Călin Georgescu.” (chelneriță, Germania, votant George Simion)
- „Nu m-aș simți confortabil dacă Simion ar reprezenta România la nivel european, preferând să fie sub tutela lui Călin Georgescu, de la care preia idei bune.” (votant, Franța)
Se remarcă faptul că votanții lui George Simion nu îmbrățișează o identitate conservatoare clară, axa ideologică fiind etatismul redistribuționist cu influențe socialiste puternice.
„Teme precum limitarea drepturilor minorităților sexuale, războiul cultural sau redefinirea familiei cu valori non-tradiționale sunt secundare pentru votanții lui Simion, iar antipatia față de Biserică Ortodoxă este evidentă. Un partid de stânga care să apere interesele săracilor din România și diaspora ar avea un impact negativ major asupra viitorului AUR, susține Barbu Mateescu.”