Produsele din plastic eliberează substanțe toxice la încălzire. Utilizați vase din sticlă sau ceramică pentru încălzirea alimentelor la cuptorul cu microunde.
Microplasticele, particule minuscule de plastic cu dimensiuni sub 5 milimetri, rezultate din degradarea materialelor plastice mai mari, se găsesc în aer, apă, alimente și chiar în creierul nostru. Cercetătorii au observat o creștere cu 50% a concentrației de microplastice în creierele decedaților în 2024, comparativ cu cele ale decedaților cu opt ani mai devreme. Cum afectează plasticul sănătatea creierului și cum ne protejăm de el rămân întrebări importante, la care specialiștii încă caută răspunsuri.
Relația dintre microplastice și sănătate este un domeniu de cercetare în continuă evoluție. Un studiu recent explorează această relație, concentrându-se pe influența microplasticelor asupra creierului și pe metode de reducere a expunerii.
Impactul microplasticelor asupra creierului
Plasticul nu este biodegradabil, deci particulele sale se fragmentează în bucăți din ce în ce mai mici, putând pătrunde în organism, inclusiv în creier, prin diverse căi:
- Inhalare și transport prin sistemul olfactiv: particulele ajung din cavitatea nazală în sistemul nervos central.
- Fluxul sanguin: microplasticele ingerate ajung în circulația sanguină și traversează bariera hematoencefalică.
Studii recente au identificat o acumulare alarmantă de microplastice în creier, mai mare decât în alte organe precum ficatul sau rinichii. Cercetătorii susțin că concentrația de microplastice din creier este de până la 20 de ori mai mare și că persoanele cu demență prezintă o acumulare de 3-5 ori mai mare de microplastice decât persoanele sănătoase.
„Este extrem de îngrijorător. Am descoperit o cantitate mult mai mare de plastic în creier decât mi-am imaginat vreodată”, a declarat Matthew Campen, autor principal al unui studiu.
De la microplastice la afecțiuni neurodegenerative și cardiovasculare
Impactul nociv al microplasticelor nu se limitează doar la sănătatea creierului. Acestea afectează funcțiile cognitive, cresc riscul de afecțiuni neurodegenerative precum Alzheimer și Parkinson, interferează cu comunicarea neuronală și pot perturba procesele cerebrale esențiale. Studiile de laborator au arătat că microplasticele pot provoca inflamații celulare și stres oxidativ, conducând la diverse probleme de sănătate.
Anumite substanțe chimice din microplastice, cum ar fi bisfenolul A (BPA) și ftalatii, se cunosc pentru efectele lor de perturbări hormonale. Un studiu italian a identificat microplastice în arterele a peste jumătate din 257 de pacienți, sugerând o posibilă legătură cu un risc crescut de accident vascular cerebral și atac de cord.
Legătura dintre rezistența la antibiotice și microplastice
Există o legătură semnificativă între rezistența la antibiotice și prezența microplasticelor în organism. Un studiu realizat de Universitatea Tehnică Nanjing și Universitatea Zhejiang a investigat capacitatea microplasticelor din ambalajele alimentare din polistiren de a contribui la rezistența la antibiotice a corpului. Cercetările au evidențiat că substanțele chimice eliberate din polistirenul degradat au permis bacteriilor să dezvolte rapid rezistență la mai multe clase de antibiotice, printre care macrolide, lincosamide și aminoglicozide (utilizate în tratamentul unor infecții respiratorii).
Cum putem reduce expunerea la microplastice?
Evitarea completă a microplasticelor este imposibilă, dar putem reduce expunerea prin:
- Evitați încălzirea alimentelor în plastic: Vasele din plastic eliberează substanțe toxice la temperatură ridicată. Folosiți vase din sticlă sau ceramică. Utilizarea utensilelor de plastic și a ambalajelor plastice la microunde, contribuie la înghițirea microplasticelor.
- Alegeți apă filtrată: Apa îmbuteliată conține mai multe microplastice decât apa de la robinet. Utilizarea filtrelor poate reduce expunerea semnificativ.
- Alegeți țesături naturale: Textilele sintetice (poliester, nailon) eliberează microplastice în timpul spălării. Alegeți țesături naturale ca bumbac, in, mătase.
- Optați pentru produse cosmetice fără microplastice: Evitați produsele cosmetice ce includ polietilenă sau polipropilenă, identificate ca surse semnificative de poluare cu plastic.
- Curățați frecvent locuința: Aspirarea regulată reduce prezența microplasticelor din aerul interior.
Soluții pentru viitor?
Cercetătorii explorează alternative ecologice, cum ar fi biomaterialele biodegradabile, pentru a reduce utilizarea plasticului. Reglementări mai stricte pentru utilizarea plasticului în industria alimentară și de îngrijire personală ar putea limita contaminarea. Până la găsirea unor soluții eficiente, alegerea unor obiceiuri sustenabile poate contribui la reducerea expunerii la microplastice și la protejarea sănătății.