„România are posibilitatea de a deveni un centru regional pentru finanțările ecologice, însă perioada de oportunitate este limitată. Pentru a avansa de la discuții teoretice către implementarea în economia reală, recomandăm prioritizarea și adoptarea rapidă a unor măsuri concrete”, indică autorii ISF în documentul „Orizont 2030: Agenda strategică pentru promovarea finanțelor sustenabile în România”. Aceasta reprezintă concluzia principală a unui studiu realizat de ISF în cadrul proiectului „Implementarea reformelor UE pentru Investițiile de Retail în Tranziția Ecologică”, finanțat prin European Climate Initiative (EUKI) și Ministerul Federal al Mediului, Conservării Naturii, Siguranței Nucleare și Protecției Consumatorilor din Germania, conform site-ului www.studiifinanciare.ro.
Această concluzie este însoțită de sugestii pentru acțiuni concrete și măsuri care pot fi consultate AICI la secțiunea Rapoarte, sub titlul „Horizon 2030: Cadru strategic pentru accelerarea finanțelor durabile în România”.
Finanțele ecologice sunt fundamentale pentru componenta ESG (Environmental, Social, and Governance), un set de standarde reglementate prin legislație europeană ce va guverna, cel mai probabil, piețele viitoare, inclusiv cele financiare. În Uniunea Europeană și implicit în România, aceste reguli au început deja să fie puse în aplicare. Cele mai cunoscute instrumente financiare „verzi” din țara noastră sunt obligațiunile emise de instituțiile bancare pentru susținerea creditelor cu scop ecologic și creditele verzi, utilizate, de exemplu, pentru dezvoltarea de capacități de producție sau stocare a energiei regenerabile, precum și pentru eficiența energetică. Aceleași principii se aplică și în sectorul piețelor financiare nebancare (asigurări, fonduri de investiții, piața de capital, pensii private etc.). Acest domeniu a fost evidențiat în studiile menționate anterior.
Cercetările au inclus sondaje, studii de focus group-uri și acțiuni de tip mystery shopping, implicând sute de companii, investitori de top și peste 1.000 de consumatori din toate categoriile sociale.
Educația financiară și nivelul veniturilor, factori cheie în înțelegerea finanțelor sustenabile ale viitorului
Cele patru rapoarte dedicate pot fi consultate AICI în secțiunea Rapoarte. Unul dintre acestea evidențiază date statistice relevante, incluzând răspunsurile a 200 de investitori de elită și 1.000 de participanți selectați pentru reprezentativitate. Materialul, care conține și recomandări pentru creșterea nivelului de cunoaștere și aplicare a conceptelor de finanțe sustenabile, poate fi explorat utilizând link-ul menționat anterior, iar aici sunt și câteva concluzii esențiale:
- Participanții individuali la sondaj demonstrează un nivel ridicat (~67%) de conștientizare a conceptelor legate de finanțe sustenabile. Cu toate acestea, idei greșite – mai ales în ceea ce privește terminologia ESG, modalitățile de impact și etichetele de certificare – predomină (>30% fiind nesiguri sau inexacte). Aceasta indică faptul că, deși există o conștientizare, înțelegerea aprofundată este încă limitată.
- În jur de 36% dintre respondenți dețin în prezent investiții durabile, iar aproape 55-58% intenționează să își mărească deținerile în următorii trei ani. Investitorii de elită, în special, alocă o proporție mai mare din portofoliu fondurilor sustenabile (>20-40%), sugerând o implicare mai intensă în domeniul educației financiare și activităților alternative.
- Investitorii mai educați, cu venituri superioare și o bogăție mai mare în active, manifestă o încredere mai mare în performanța fondurilor sustenabile și percep riscurile într-un mod mai prudent. În schimb, populația generală manifestă mai multă incertitudine și diversitate în atitudini, evidențiind necesitatea unei educații financiare specializate.
Mai multe informații despre percepția românilor asupra finanțelor ecologice și despre atitudinea instituțiilor financiare în acest domeniu pot fi găsite AICI.