Într-un interviu acordat HotNews, ministrul Culturii afirmă că dorește să atragă tineri, inclusiv din sectorul independent, dar nu la Teatrul Național București, considerând că abordarea lor nu este potrivită. Această declarație survine în contextul unui scandal public legat de modificarea criteriilor de participare la concursul de management al TNB, fiind doar una dintre numeroasele controverse recente implicând pe Demeter.
În ultimele zile, artiști, regizori și membri ai juriului TNB au criticat politizarea criteriilor de selecție și manipularea opacă a procesului de atribuire a funcțiilor de conducere din 2025. Inclusiv Marinela Țepuș, membră a comisiei de jurizare, a publicat pe Facebook că „majoritatea membrilor fostei comisii, cu excepția a trei, au refuzat discuții cu foștii candidați despre proiectele lor, pentru ca aceștia să înțeleagă eventuale greșeli sau deviații.”
La ultimul concurs au participat Alexandra Badea, dramaturgă și regizoare în Franța, Ada Lupu Hausvater, regizoare și director al Teatrului Național din Timișoara de 20 de ani, și Radu Popescu, regizor și cofondator al teatrului independent Apropo. Alexandra Badea a obținut cea mai mare notă, 6,83, dar aceasta a fost insuficientă pentru promovare, nota minimă fiind 7.
În decembrie, într-o dezbatere publică, Alexandra Badea a solicitat explicații ministrului Andra Demeter privind notarea în cadrul concursului, însă dialogul a degenerat în replici acide și reproșuri din partea ministrei: „Vă las să vorbiți, dar nu vă face bine. Demonstrați că sunteți complet nepregătită! Nu v-ați documentat! În locul dumneavoastră, nu aș insista, dar este problema voastră. Nu ați citit regulamentul, nu cunoașteți legea, iar totuși comentați!”, relatează Cultura la dubă. Alexandra Badea activează ca regizoare în Paris și București, fiind fondatoarea companiei de teatru Hédéra Hélix, masterandă la Sorbona Nouă și laureată a Premiului pentru Teatru al Academiei Franceze.
Recent, propunerile ministrului au dus la o petiție semnată de sute de angajați din sectorul cultural, solicitând demiterea sa din funcție. Lista acuzațiilor include subminarea resursei umane în cultură, incapacitate managerială, lipsă de viziune strategică, intenții de desființare a Institutului Național al Patrimoniului, politizarea instituțiilor culturale și decredibilizarea procesului de concurs pentru management.
În interviul pentru HotNews, Demeter răspunde criticilor: „Nu trebuie să experimentăm la cel mai mare teatru”, afirmă ministrul.
De asemenea, ministrul oferă explicații despre proiectul Legii managementului cultural, care prevede ca, în zonele cu minorități naționale, candidații pentru funcția de manager cultural să primească avizul organizațiilor reprezentative, precum UDMR.
„Fals, eronat, scoasă din context”
Hotnews: Domnule ministru, mai multe personalități din domeniul cultural vă acuză de intenția de politizare a instituțiilor culturale. Cum comentați aceste acuzații?
Andras Demeter: – Fals. Este erezie, scoasă din context.
– Cum justificați condiția prevăzută la art. 3 alin. (4) din proiectul noii legi a managementului cultural, conform căreia un candidat trebuie să obțină un aviz favorabil din partea organizației reprezentative a comunității din Parlamentul României sau al Grupului parlamentar al minorităților naționale, în cazul lipsei reprezentării parlamentare?
– Această prevedere face parte dintr-un proiect legislativ în dezbatere publică, bazat pe un model deja aplicat în domeniul educației (art. 195/L.198/2023). Propunerea pornește de la experiențe concrete din sistem, inclusiv din experiența directorilor de instituții culturale destinate minorităților. În situațiile dificile, sprijinul era solicitat reprezentanților comunităților minoritare pentru a asigura funcționarea instituțiilor.
– În sensul aceluiași articol, un candidat pentru conducerea unui teatru în zonă cu etnie maghiară sau romă trebuie să obțină opinia favorabilă a UDMR sau a Partidei Romilor Pro-Europa?
– Scopul propunerii nu este de a condiționa accesul la funcție în funcție de apartenență politică sau susținere, ci de a institui un mecanism de consultare cu reprezentanții comunității. Avizul este menționat ca un mod de dialog, pentru a înțelege mai bine contextul cultural, lingvistic și social, nu ca un control. În contextul sensibilităților, Ministerul Culturii analizează cu atenție această propunere pentru a păstra autonomia managerială și interesul public.
Sunt interesat să atrag tineri, inclusiv din sectorul independent, însă nu la TNB
– De ce a fost modificată condiția de participare la concursul de management pentru TNB, impunând minimum 10 ani experiență în instituții culturale publice sau 5 ani după absolvirea unui master în management cultural?
– După două concursuri fără câștigător, am concluzionat că pentru cea mai mare instituție teatrală din țară, cu bugetul și resursele cele mai mari, experiența în sectorul public este esențială. În analogie cu producția industrială, nu pot încredința conducerea unei uzine unui manager fără experiență relevantă. Nu trebuie să facem experimente pe cea mai importantă scenă. Deși doresc să atrag tineri din mediul independent, nu pentru TNB. Până acum, au fost patru candidați: soții Andrei și Andreea Grosu, Radu Popescu și Alexandra Badea, iar proiectele lor au arătat că abordarea mediului independent nu este compatibilă cu complexitatea și responsabilitățile TNB.
– Pot candida persoane care au condus un teatru, independent sau de stat, în străinătate?
– Răspunsul este negativ. Experiența de a conduce o companie independentă în altă țară, precum Alexandra Badea în Franța, se reglementează conform legii franceze și nu este echivalentă cu experiența în managementul instituțiilor culturale de la noi. Astfel, nu este suficientă pentru candidatură la TNB. Această experiență nu îi interzice însă să participe la alte concursuri.
– Dar pentru teatrele de stat sau cele independente din alte țări, pot candida persoanele cu experiență de conducere acolo?
– Instituțiile publice trebuie să respecte legislația națională. Experiența managerială în alte țări, dacă se încadrează în dreptul public, poate fi relevantă, însă nu în sectorul privat sau ONG-urilor; este nevoie de experiență în instituții publice de cultură din țara noastră.
– Acest nou criteriu favorizează experiența în detrimentul competenței reale?
– Nu. Eu, de exemplu, am câștigat primul concurs de management la 24 de ani, fără experiență managerială anterioară. Dovadă că talentul și pregătirea pot înlocui senioritatea. Cererea pentru experiență în management public trebuie să fie clară, indiferent de vârsta candidatului. Nu consider că experiența de minimum 5 sau 10 ani definește în mod exclusiv valoarea unui manager.
Cazul Alexandra Badea
– În cazul în care dorește să candideze la TNB, trebuie mai întâi să conducă un teatru din țară pentru a acumula experiență managerială?
– Nu am afirmat asta. Poate conduce un teatru din București sau din altă zonă, totul depinde de pregătire și de competență. Totuși, manifestațiile publice ale Alexandrei Badea și ale altor candidați independenți pot fi interpretate ca discriminare sau nedreptate. Nu există nicio limitare într-un alt concurs, fiind deschise și teatre conduse de interimari. În Europa, instituțiile publice de cultură sunt gestionate de drept public și, chiar dacă legislația nacională diferă, experiența în astfel de structuri este recunoscută, în special în țările din Europa Centrală și de Est.
– Pot candida persoane care au condus un teatru de stat într-o țară europeană?
– Legislația națională și experiența managerială în sectorul public din alte țări pot fi considerate, dar trebuie să fie compatibile cu legislația românească și cu cerințele specifice pentru funcțiile din TNB.
– Credeți că noul criteriu favorizează experiența în locul kompetenței?
– Nu. Am câștigat și eu la 24 de ani, demonstrând că vârsta nu înseamnă neapărat lipsă de aptitudine managerială. Este esențial ca experiența să fie în managementul instituțiilor publice și să nu se limiteze doar la vechime, ci și la competențe și rezultate concrete.
Întrebarea despre experiența în conducerea de teatre din alte țări
– O persoană care a condus un teatru de stat în altă țară poate fi eligibilă pentru TNB?
– Experiența în managementul teatrelor de stat în alte țări este valorificată doar dacă respectă cadrul legislativ național și dacă are relevanță pentru cerințele medico-legale din România. În orice caz, experiența în sectorul public național rămâne predominantă pentru eligibilitate.
Prețurile la spectacole și ajustarea tarifelor
– Ați afirmat că raportul dintre veniturile din bilete și subvențiile de stat trebuie revizuit. Cum intenționați să modificați această proporție, având în vedere că teatrele nu se pot autosusține doar din vânzarea de bilete?
– Nu schimbăm radical acest raport, ci urmărim ca, anual, să fie o tendință de creștere a veniturilor proprii în raport cu subvențiile, în limitele posibilităților. Politica tarifară trebuie să țină cont de cerere; la început, prețurile pot fi mai ridicate înainte de premieră, apoi ajustate în funcție de interes, pentru a menține numărul spectatorilor. După o perioadă, dacă interesul scade, se pot face reduceri și reluări, pentru a echilibra oferta și cererea în sectorul public.
Pericolul pentru timbrul arhitectural
– Există riscul ca timbrul arhitectural să fie eliminat?
– Nu. Aceasta este o interpretare eronată. Discuțiile cu specialiști precum Ștefan Bâlici și Varujan Vosganian confirmă că nu există intenția de a elimina această taxă. Este vorba despre actualizarea unei legi din 1994, adaptată la noile realități, în special pentru suporturile digitale, suporturile tipărite și alte domenii inexistente acum. Se va simplifica colectarea, de exemplu, implementând un sistem centralizat de plăți, asemănător platformei ghișeul.ro, pentru toate taxele culturale.