România are cea mai mare proporție de proprietari de locuințe în Uniunea Europeană, dar se confruntă cu probleme legate de spațiul de locuit. În 2024, peste 94% din populație trăia în locuințe deținute în proprietate, fiind cel mai ridicat procent în UE, însă nivelul de supraaglomerare rămâne semnificativ.
Proprietate dominantă în România, dar cu probleme de spațiu
În 2024, 94,3% dintre români locuiau în casele sau apartamentele lor, fiind o scădere față de 95,6% în 2023 și față de peste 96% în 2020. În comparație, în UE, 68,4% dintre locuitori dețineau locuința în proprietate, un procent ușor mai mic față de 69,1% în 2023. Slovacia și Ungaria înregistrează rate de proprietate de 93%, respectiv 92%.
EUrostat indică faptul că, în majoritatea statelor membre, proporția proprietarilor este mai mare decât cea a chiriașilor. În Germania, 53% din populație locuiește în locuințe închiriate, fiind singura excepție notabilă. Austria și Danemarca au, respectiv, 46% și 39% dintre locuitori în această situație.
Locuirea în case și apartamente în UE
În 2024, 51% din populația UE locuia în case, aproape 48% în apartamente, iar 1% în alte spații precum rulote sau case plutitoare. În unele țări, casele sunt forma predominantă de locuire, precum Irlanda cu 90%, Țările de Jos și Belgia (77%), sau Croația cu 76%.
Cele mai mari proporții de populație în apartamente sunt întâlnite în Spania, cu 65%, Letonia (64%) și Malta (63%).
Dimensiunea locuințelor și condițiile de locuire
Mărimea medie a unei locuințe în UE în 2024 era de 1,7 camere per persoană. România și Slovacia se află pe ultimele poziții, cu 1,1 camere per persoană, fiind cele mai mici valori din UE. Malta are 2,2 camere, iar Belgia, Luxemburg și Țările de Jos, câte 2,1 camere fiecare.
Gradul de supraaglomerare în țara noastră a fost cel mai ridicat în UE, cu 41% din populație trăind în condiții considerate aglomerate. Urmează Letonia (39%) și Bulgaria (34%). În restul UE, 17% din populație locuia în condiții de supraaglomerare, procent în scădere față de 2010, când era de 19%.
Datele Eurostat indică o situație problematică în privința spațiului de locuit în România, unde se înregistrează atât un procent ridicat de proprietari, cât și un nivel semnificativ de aglomerare.