Premierul Ilie Bolojan a declarat că a trimis o scrisoare președintei Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, pentru a informa asupra riscului pierderii a 231 de milioane de euro din fonduri europene, în contextul deciziei privind reforma pensiilor magistraților. Reacția a venit după acuzațiile atribuției de presiune din partea șefei CCR, Lia Savonea, care a afirmat că scrisoarea reprezintă o ingerință în independența justiției.
Contextul scrisorii și importanța fondurilor europene
Scrisoarea a fost transmisă vineri și subliniază dependența deciziei CCR din 11 februarie de primirea acestor fonduri, fiind legată de jalonul referitor la reforma pensiilor magistraților din cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Conform documentului, Comisia Europeană consideră momentan că acest jalon este neîndeplinit și așteaptă o decizie finală după data de 11 februarie 2026.
Premierul Bolojan a explicat că, pe baza informațiilor disponibile în momentul respectiv, Comisia Europeană a considerat neîndeplinit jalonul 215, referitor la reforma pensiilor magistraților, ceea ce ar conduce la pierderea banilor. În scrisoare, el menționează că ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene a fost informat despre această evaluare încă din 30 ianuarie.
El a precizat că, pentru a evita această situație, decizia CCR devine crucială. În cazul negării reformei, România riscă să piardă sumele de bani defalcat din fondurile europene, în condițiile în care plata acestora depinde de aprobarea legislației modificatoare, inclusiv reducerea pensiilor magistraților și creșterea vârstei de pensionare.
Reacția oficialilor și poziția CCR
Lia Savonea, șefa Curții Constituționale, a publicat un comunicat în care își exprimă „îngrijorarea serioasă” față de conținutul și semnificația scrisorii trimise de premier. În document, ea susține că avertizarea privind pierderea fondurilor europene și cererea ca instanța să țină cont de consecințele financiare reprezintă o ingerință în independența justiției, incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat.
Savonea contestă argumentul conform căruia negarea proiectului de lege privind pensiile magistraților ar duce automat la pierderea fondurilor, menționând că legislația națională și cadrul european nu susțin această legătură directă și exclusivă. Ea afirmă că condiționalitățile asumate în cadrul PNRR au fost deja abrogate de legislația adoptată anterior și că mecanismul european nu invocă această condiție de legătură strictă între proiectul de lege și fonduri.
Primele reacții oficiale din partea Guvernului au contestat acuzațiile de presiune. Purtătoarea de cuvânt, Ioana Dogioiu, a precizat că premierul a prezentat doar „o situație de fapt”, fără a formula avertismente sau solicitări pentru un anumit verdict. Ea a adus în discuție și faptul că o astfel de opinie a fost exprimată anterior și de către Lia Savonea, printr-o expertiză trimisă CCR privind pensiile magistraților, calificată drept „discutabilă” sub aspectul acurateții.
Implicații și context juridic
Reacția Lia Savonea subliniază tensiunea existentă între cel politic și cel judiciar în contextul reformei pensiilor magistraților și a condiționalităților pentru accesarea fondurilor europene. Oficialii guvernanți refuză să considere că presiunile infrastructurii legislative sau deciziile instanței ar fi influențate de mesajele politice.
În același timp, păstrarea deciziei asupra legislației privind pensiile magistraților rămâne crucială pentru accesarea fondurilor europene, în special în condițiile în care Comisia Europeană încă analizează îndeplinirea jalonului, urmând să ia o decizie finală după 11 februarie 2026.
În prezent, nu au fost anunțate decizii oficiale din partea Comisiei Europene cu privire la fondurile de 231 de milioane de euro sau la evaluarea jalonului, fiind așteptată o decizie definitivă pe baza datelor transmise de autoritățile române.
Un punct de vedere oficial al Guvernului afirmă că premierul a informat despre situația fondurilor europene însă nu a cerut un anumit verdict din partea CCR.