Sezonul rece aduce o creștere semnificativă a infecțiilor respiratorii, în special în rândul copiilor mici, cauzate de virusuri precum rinovirusurile, virusul sincițial respirator (VRS) și virusurile gripale A și B. Cauza principală a circulației intense a acestor agenți patogeni este predominanța spațiilor închise și neaerisite, favorizând răspândirea virală.
Virozele sezoniere și factorii de transmitere
Virozele respiratorii predomină între septembrie și aprilie, cu cel mai ridicat număr de cazuri în lunile reci. Contactul direct, tusea, strănutul și folosirea comună a jucăriilor în colectivitate facilitează răspândirea virusurilor. Picăturile respiratorii pot rămâne suspendate în aer minute sau ore, crescând gradul de contagiozitate în spațiile închise. Un copil în colectivitate poate face între șase și zece infecții într-un sezon rece, lucru considerat normal.
Virusurile principale implicate în viroze
Etiologia virusurilor responsabile pentru infecțiile respiratorii acoperă o gamă variată: rinovirusuri, adenovirusuri, virusuri gripale (A și B), virusuri paragripale, coronavirusuri și VRS. Incidența acestor viruși scade în sezonul cald, datorită aerisirii mai frecvente și expunerii la aer liber.
Diferențe între gripă, răceală și VRS
Debutul gripal este brusc, cu febră mare, frisoane, dureri musculare și articulare, dureri de cap, congestie nazală și tuse seacă. Viroza comună are un debut treptat, cu simptome mai ușoare, precum nas curgător, strănut și febră scăzută sau absentă. Infecția cu VRS poate fi banală la adulți, dar periculoasă pentru sugari, vârstnici și persoanele imunodeprimate, putând genera bronșiolită cu dificultăți de respirație și cianoză.
Rolul testării rapide și complicatii
Testele antigenice rapide pentru VRS, gripă și COVID-19 pot oferi rezultate în 15-30 de minute. Acestea se pot realiza în clinici, laboratoare, farmacii sau acasă și permit identificarea simultană a mai multor virusuri. Complicațiile frecvente includ otită, sinuzită, pneumonie, bronșiolită și, sistemic, miocardită, encefalită, meningită și nefrită. Riscul de complicații major este mai mare la copiii mici, prematuri, persoanele peste 65 de ani, cei cu boli cronice sau imunodeprimați.
Când este nevoie de urgență la medic
Consultul de urgență este obligatoriu pentru copilul mic sau prematu care are dificultăți de respirație, febră peste 39°C, febră prelungită cu letargie, convulsii sau refuz de lichide. La adulți, semnele alarmante includ tensiune arterială scăzută, somnolență accentuată, leșin, agravarea bolilor cronice, vărsături sau diaree persistente. Utilizarea antibioticelor fără indicație pentru infecțiile virale este o greșeală frecventă și contribuie la rezistența bacteriană.
Impactul variantei gripale „super gripa” și prevenție
Sezonul actual în România a înregistrat un debut mai devreme al virusului gripal A(H3N2), subclada K, care poate provoca simptome severe mai mult de o săptămână. Organizația Mondială a Sănătății menționează expansiunea acestei tulpini ca fiind responsabilă pentru creșterea activității gripale în sezonul rece 2025-2026. Vaccinarea antigripală rămâne cea mai eficientă măsură preventivă, conținând tulpini inactive care reduc severitatea și riscul de complicații ale gripei. În România, persoanele din grupele de risc, inclusiv copiii între 6 luni și 19 ani, beneficiază de vaccin gratuit.
Suplimente pentru întărirea imunității
Vitamina D3 ajută la protecția mucoasei respiratorii, reglează răspunsul imun și contribuie la reducerea inflamației. Zincul, dacă este administrat la debutul infecției, poate reduce replicarea virală și sprijină funcțiile imune locale, mai ales la nivelul mucoasei nazale. Vitamina C acționează ca antioxidant, protejând celulele de stres oxidativ. Studiile arată că nivelurile scăzute de vitamina D sunt asociate cu riscul mai mare de infecții respiratorii, iar suplimentarea poate reduce frecvența acestor boli.
Articol susținut de MedLife.