**Decizie a CCR privind sesizarea CJUE, considerată un posibil pas tergiversator în cazul pensiilor magistraților**
Curtea Constituțională a României (CCR) urmează să examineze din nou solicitarea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) referitoare la pensiile magistraților, însă amânările repetate și absențele din conducerea CCR indică o dificultate în luarea unei decizii ferme. Într-o situație în care deciziile anterioare ale CCR privind astfel de solicitări au fost respinse, această nouă inițiativă stârnește critici din partea unor specialiști.
Contextul procedurii și amânările repetate
Definitiv, judecătorii Curții se vor reuni miercuri pentru examinarea cererii, programată pentru ora 10:00. Însă, o nouă amânare este considerată inevitabilă, dat fiind că unul dintre judecători, Gheorghe Stan, a intrat în concediu paternal. Potrivit regulamentului CCR, deciziile nu pot fi adoptate fără prezența tuturor judecătorilor care au participat la dezbateri.
Pentru această ședință, CCR are deja un motiv suplimentar pentru amânare: solicitarea transmisă de Tribunalul Suprem (ICCJ), care a cerut sesizarea CJUE, a fost depusă în preziua ședinței și impune un nou termen pentru deliberare. În trecut, au fost patru amânări în cazul pensiilor magistraților, ceea ce susține așteptarea unei mai lungi tergiversări.
Surse din CCR indică că președinta instanței ar putea decide să reîmprospăteze procedura și să pună cauza pe rol împotriva judecătorilor disponibili, dar această variantă este considerată improbabilă din cauza tensiunii create de situație.
Proceduri anterioare și respingeri ale sesizărilor anterioare
CCR a mai avut în trecut două solicitări de sesizare a CJUE asupra reformei sistemului judiciar în România. Ambele au fost respinse, în 2018 și în 2019, ca inadmisibile. În 2018, CCR a motivat că pensionarea magistraților reprezintă o problemă de competență exclusivă a statelor membre, fiind considerată o chestiune internă.
În 2019, o altă solicitare formulată de un grup de deputați USR și PNL privind reforma legilor justiției a fost de asemenea respinsă. Instanța constitutională a arătat că aspectele semnalate vizau oportunitatea legiferării și nu pot constitui obiect al controlului de constituționalitate.
Un specialist în drept constituțional explică că, în cazul unei trimiteri a cererii la CJUE, procesul durează aproximativ doi ani până la primirea unui răspuns cu soluție sau interpretare.
Posibile soluții și decizii ale CJUE
Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, precizează că CJUE transmite doar interpretarea legislației europene, fără a se pronunța asupra validității deciziilor naționale. În cazul pensiilor magistraților, decizia europeană ar putea clarifica dacă reducerea cuantumului pensiei la 70% din net este compatibilă cu legislația UE.
Pe lângă clarificări, o eventuală decizie a CJUE nu va impune modificări, ci va ghida interpretarea legislației naționale în contextul prevederilor europene.
Un precedent: singura sesizare anterioară către CJUE
Până în prezent, CCR a sesizat CLUE doar o singură dată, pentru cazul Coman și Hamilton, în 2018. Curtea de Justiție a UE a decis atunci că termenul „soț” include și partenerii de același sex căsătoriți legal în UE. Deciziile CJUE sunt obligatorii pentru instanțele din statele membre.
Această sesizare a fost utilizată ca precedent, însă pentru cazul pensiilor magistraților, evoluțiile par a fi mai mult strategice, comparativ cu decizia anterioară, fiind interpretate de unii juriști ca un pas pentru amânarea procesului.