Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a comentat recent asupra evoluției dobânzilor și a politicii monetare în contextul situației economice actuale. El a subliniat că o scădere de 2% a dobânzilor din piață reprezintă o schimbare semnificativă și poate avea efecte negative asupra imaginii financiare a țării, în cazul în care această tendință ar fi continuată prin diminuarea dobânzii cheie.
Declarații privind lichiditatea și sterilizarea acesteia
Isărescu a explicat că există un exces de lichiditate în piață, care este „sterilizat” în fiecare seară. Această operațiune nu permite lichidității să „băltească” complet, însă se încearcă controlul acesteia pentru a evita un dezechilibru excesiv.
Guvernatorul a menționat că unii specialiști critică procesul de sterilizare de o zi, sugerând că băncile ar trebui să fie lăsate să gestioneze lichiditatea mai liber. Totuși, BNR consideră că nu se poate permite ca lichiditatea să se acumuleze în totalitate, fiind nevoie de măsuri pentru a evita riscuri financiare.
Politica dobânzilor și reducerea inflației
Mugur Isărescu a afirmat că dobânda cheie nu va fi redusă înainte ca inflația să se apropie de nivelul țintit. El estimează că o scădere semnificativă a inflației va avea loc „cândva în vară”. În același timp, el a precizat că dobânzile ROBOR nu vor coborî sub rata dobânzii la facilitatea de depozit, care în prezent este de 5,5%.
Guvernatorul a avertizat că reducerea dobânzilor de politică monetară în perioada în care dobânzile din piață scad ar putea transmite un mesaj negativ piețelor financiare. Această situație poate duce la iesiri de capital și la agravarea instabilității financiare.
Riscul ieșirilor de capital și impactul asupra leului
El a rememorat evenimentul din mai, când ieșirile de capital au atins circa 10 miliarde de euro, după ce a avut loc o criză politică atunci când demisia premierului de atunci, Marcel Ciolacu, a indicat fragilitatea politicii interne.
Guvernatorul a adăugat că, atunci când românii, inclusiv cei bogați, convertesc leul în valută, rezultatul sunt noi ieșiri de capital. El a subliniat că aceste operațiuni justifică menținerea unui „gheb negativ” pentru politica monetară. În pofida scăderii dobânzilor în piață, leul nu a fost supus atacurilor speculative și nu a înregistrat depreciere considerabilă.
Efectele asupra inflației și creșterii economice
Isărescu a explicat că reducerea dobânzilor nu stimulează inflația în mod direct. În schimb, aceasta ar putea sprijini creșterea economică, prevenind un PIB negativ care ar putea genera probleme mai grave pe termen mediu.
El a afirmat că măsurile adoptate nu sunt menite să destabilizeze cursul leului, ci să susțină stabilitatea macroeconomică și creșterea economică.
Prognoza inflației și scenariile pentru 2026-2027
Guvernatorul BNR a prezentat prognoza actuală, construită pe scenariul în care plafonarea prețului la gaze dispare. În acest context, banca centrală ia în calcul doar măsurile oficiale deja adoptate.
Conform acesteia, rata anuală a inflației va continua să scadă lent în primul trimestru al anului 2026, urmând o creștere temporară în trimestrul al doilea. Ulterior, inflația ar urma să revină pe o traiectorie descendentă, apropiindu-se de ținta BNR pentru mijlocul anului 2027.