Consiliul pentru Pace, înființat de președintele american Donald Trump, a deschis oficial porțile pentru participarea a cel puțin 50 de țări, dintre care 26 s-au alăturat deja și au fost desemnate membri fondatori. În același timp, 14 state au refuzat invitațiile înainte de primul său summit, programat joi, ora României, potrivit datelor transmise de Administrația Prezidențială.
Participarea internațională și reacțiile europene
Consiliul pentru Pace al lui Trump a generat diviziuni în Europa. Uniunea Europeană a anunțat că nu intenționează să aderă, motivând preocupări legate de carta fondatoare. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a refuzat de asemenea invitația de participare la reuniune.
Președintele rus Vladimir Putin a primit și el o invitație de a ocupa un loc în Consiliu, însă deocamdată nu a confirmat dacă Rusia va deveni membră. Participarea Rusiei este complicată de războiul din Ucraina și de poziția pe care o va adopta în cadrul forumului.
Majoritatea marilor puteri europene, inclusiv Franța, Germania, Marea Britanie și Spania, au refuzat invitațiile de aderare. În schimb, în cadrul summitului vor fi prezenți ca observatori reprezentanți din România, Italia, Cipru, Cehia, Grecia, Polonia, Kosovo și Albania.
Reprezentanți români și europeni
Președintele Nicușor Dan va participa personal la summitul de joi, fiind prezent ca observator. Italia va fi reprezentată de ministrul de externe Antonio Tajani, în timp ce Cipru, Cehia și Grecia vor avea fiecare delegații compuse din miniștri sau viceminiștri de externe. Polonia l-a trimis pentru participare pe consilierul președintelui, Marcin Przydacz.
Delegația UE, condusă de Dubravka Suica, comisarul pentru Mediterana, va participa pentru a colabora la planul de pace pentru Gaza, chiar dacă nu a primit statutul de membru al Consiliului. Ambasadorii Ungariei și Bulgariei participă în calitate de membri, premierul ungar Viktor Orban fiind prezent direct, iar reprezentantul bulgar fiind Ivan Naydenov, secretar permanent la Ministerul de Externe.
India și Argentina, precum și Paraguay, au acceptat în calitate de membri, în timp ce Mexicul va trimite reprezentanți ca observatori. Australia și Noua Zeelandă și-au exprimat intenția de a analiza invitația, dar nu au confirmat participarea.
Participarea din Orientul Mijlociu și Asia
Din regiunea Orientului Mijlociu, Israelul va fi reprezentat de ministrul de externe Gideon Saar. Emiratele Arabe Unite, Maroc, Bahrain și Egipt s-au alăturat Consiliului ca membri, afirmând că sprijină dreptul Palestinei la autodeterminare și statalitate. Arabia Saudită, Turcia, Iordania și Qatar completează lista, toate trimițând delegații. Kuweit s-a alăturat și el recent.
Din Asia, președinții Kazahstanului și Uzbekistanului, Kassym-Jomart Tokayev și Shavkat Mirziyoyev, vor participa în calitate de membri. Armenia, reprezentată de președintele Nikol Pashinyan, și Azerbaidjan, prin președintele Ilham Aliyev, vor fi de asemenea prezenți. Reprezentanți din Indonezia și Vietnam vor participa ca delegați.
Pakistanul, singura țară din Asia de Sud ce a acceptat invitația, va fi reprezentată de premierul Shehbaz Sharif. India încă analizează invitația și nu a trimis nici un reprezentant.
Statele din America de Sud și alte regiuni
Din America de Sud, Argentina și Paraguay și-au exprimat acordul de a participa ca membri, în timp ce Mexicul va participa ca observator, fiind reprezentat de președintele Javier Milei. Noua Zeelandă a refuzat invitația, solicitând clarificări, și Australia analizează încă posibilitatea de a se alătura.
Structura și criticile Consiliului pentru Pace
Organizația are o structură controversată. Președintele SUA, în prezent Donald Trump, deține conducerea unică și are autoritatea de a invita state, de a respinge decizii și de a crea sau modifica entități subsidiare. Sub el se află Boardul, format din state membre responsabil de bugete și decizii comune, și un Comitet Executiv format din șapte persoane selectate de Trump, între care se află oficiali precum secretarul de stat Marco Rubio și Jared Kushner.
Această configurație ridică îngrijorări privind legitimitatea democratică, deoarece Trump are dreptul exclusiv de a invita și de a exercita veto asupra deciziilor. Expertul Max Rodenbeck a semnalat riscuri legate de posibilitatea președintelui SUA de a rămâne în funcție în calitate de lider al Consiliului, chiar dacă nu mai ocupă funcția de președinte al SUA.
Cartea fondatoare a Consiliului permite lui Trump să continue conducerea chiar și după încetarea mandatului prezidențial, ceea ce, în opinia unor observatori, compromite caracterul unei organizații internaționale cu legitimitate democratică.