Un studiu sociologic realizat de INSCOP Research indică o percepție pesimistă asupra stării sociale și de securitate a României. Potrivit cercetării, majoritatea cetățenilor consideră că țara merge într-o direcție greșită, iar preocuparea pentru corupție, nivelul de trai și situația de securitate este foarte ridicată.
Rezultatele sondajului
Studiul a fost desfășurat în perioada 28 ianuarie – 6 februarie, pe un eșantion de 1.100 de persoane adulte, utilizând metoda telefonică CATI. Marja de eroare este de plus/minus 3% la un nivel de încredere de 95%.
Doar 22,2% dintre respondenți consideră că direcția actuală a țării este bună. În schimb, 73,1% cred invers, iar restul nu și-au exprimat părerea. Tinerii, locuitorii din orașele mari și persoanele cu studii superioare exprimă mai mult optimism, pe când vârsta înaintată și mediul rural sunt mai pesimiste.
Majoritatea respondenților percep funcționarea statului și nivelul de trai drept principale motive de îngrijorare.
Principalele probleme identificate
Corupția este considerată cea mai gravă problemă de 32,2% dintre participanți, procent în creștere față de doi ani anteriori. Inflația devine a doua preocupare, cu 23,6%, urmată de situația sănătății personale și a familiei (13,4%) și de problematica educației (11,7%).
Lipsa locurilor de muncă, conflictul din Ucraina și infrastructura sunt menționate mai rar în contextul temerilor sociale. Corupția afectează în special persoane active profesional și cei cu studii superioare, în vreme ce inflația apasă mai mult pe tinerii și locuitorii din mediul rural.
Percepția asupra securității și militarizării
Contextul regional de securitate influențează opinia publică, 67,1% dintre români fiind de acord cu reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Procentul este în creștere față de anii anteriori. Această idee este mai populară în rândul persoanelor în vârstă și ale locuitorilor din mediul rural.
O pondere mai mică, comparabilă cu alte segmente, sunt cei din marile orașe și cei cu nivel superior de educație, care manifestă rezerve față de această măsură.
Prepararea militara a elevilor și măsuri de apărare
Aproximativ jumătate dintre respondenți sunt favorabili introducerii exercițiilor de tragere în licee, în timp ce cealaltă jumătate se opune acestei idei.
Majoritatea, peste 80%, susțin introducerea cursurilor de operare a dronelor în licee și în școlile tehnice. De asemenea, 92,7% doresc cursuri de prim ajutor pentru populația între 15 și 60 de ani.
În cazul unui atac asupra României, 48% dintre respondenți spun că ar participa la apărarea țării, în timp ce aproximativ 20% ar pleca în străinătate. Ceilalți preferă să evite confruntarea directă.
Majoritatea consideră că pregătirea armatei nu este suficientă pentru un eventual atac rus, 80% apreciind nivelul de pregătire ca fiind redus. Peste 74% sprijină majorarea bugetului pentru apărare, iar aproape 73% cred că dronele rusești care intră pe teritoriul României ar trebui doborâte.
Sursa de informare și pregătirea civică
Televiziunea rămâne principala sursă de știri, cu 44,7% dintre respondenți. Urmează rețelele sociale, cu 25%, și site-urile de presă, cu 17,8%.
Tinerii preferă mediul online pentru informare, în timp ce persoanele mai în vârstă se bazează pe televiziune.
Societatea este împărțită cu privire la pregătirea militară a elevilor, jumătate acceptând exerciții de tragere, cealaltă jumătate fiind împotrivă. În schimb, instruirea tehnologică primește sprijin masiv, peste 80%, pentru cursurile de operare a dronelor și prim ajutor, subliniind preocuparea pentru măsuri de autoapărare și cunoaștere tehnologică.
Datele indică o societate tensionată, preocupată de probleme economice și de securitate, dispusă totuși să accepte măsuri dure pentru apărare.