Detectivii particulari din România s-au adaptat contextului modern, concentrându-se din ce în ce mai mult pe identificarea fraudelor legate de asigurări și retail, în timp ce cazurile de infidelitate au înregistrat o scădere semnificativă în ultimii ani. Maria Bumbaru, președintele executiv al Asociației Naționale a Detectivilor din România (ANDR), afirmă că meseria s-a schimbat profund, mutându-se de la activități vizibile, precum fotografierea infidelităților, la activități mai discretă și tehnice, precum investigații în birouri sau în depozite.
Modificări în profilul și activitatea detectivilor
Potrivit acesteia, nu mai contează calendarul sau ocaziile festive pentru detectivi, ci specificul domeniului de activitate. Detectivii nu mai acționează doar în cazul infidelităților, ci sunt implicați în anchete ce țin de frauda din asigurări și retail. Acestea sunt principalele domenii de interes în prezent pentru profesioniști, care devin angajați în cadrul companiilor sau lucrează sub acoperire pentru a obține informații obiective.
Frauda în domeniile asigurărilor și retailului
Industria asigurărilor și retailul reprezintă principalele arii de angajare ale detectivilor, unde activitatea lor vizează prevenirea și depistarea fraudelor. În România, parcursul de mașini înscrise oficial depășea 11 milioane la finalul anului 2024, ceea ce accentuează riscurile de fraudare în domeniul asigurărilor. La fel, prezența a cel puțin zece jucători străini în comerțul cu amănuntul face ca și aici activitatea detectivilor să fie tot mai solicitată.
Rolul detectivilor în prevenirea fraudelor
Detectivii acționează adesea ca personal intern în companii, fiind angajați pentru investigarea cazurilor de fraudă. Maria Bumbaru menționează cazuri în care detectivi cu atestat, inclusiv cu specializări în cifre, sunt angajați ca contabili în magazine și alte firme, pentru a monitoriza fluxurile de marfă și pentru a produce rapoarte ce au condus ulterior la modificarea regulamentelor interne. Aceste anchete de durată au contribuit la schimbarea strategiilor de business și la depistarea unor practici frauduloase rămase anterior ascunse.
Structura și numărul detectivilor din România
Conform datelor oferite de ANDR, în România există între 8.000 și 9.000 de atestate de detectiv particular. Bucureștiul continuă să dețină supremația, însă nu toți deținătorii de atestate practică efectiv meseria. În condițiile actuale, numărul celor angajați și activi în domeniu rămâne limitat.
Salariile și specializarea detectivilor
Bumbaru explică că salariile detectivilor nu pot ajunge la valori extrem de mari, chiar dacă unele agenții au cifre de afaceri ce depășesc 100.000 euro anual. Pentru aceste cifre, firmele trebuie să fie înregistrate ca plătitoare de TVA și să achite taxele către stat. Cu toate acestea, numărul agențiilor de detectivi plătitoare de TVA rămâne redus, fiind estimate în jur de 50 în toată țara, iar cele mai mari depășesc pragul de 400.000 euro în cifră de afaceri anuală. Detectivii trebuie să aibă o specializare clară și cunoștințe solide de legislație, în plus față de abilități de investigație, pentru a obține rezultate și a justifica salariile.
Riscurile și provocările meseriei
Maria Bumbaru atrage atenția asupra dificultăților pe care le implică această profesie, inclusiv în contextul creșterii utilizării Inteligenței Artificiale. Detectivii trebuie să dovedească competențe reale, pentru a fi mai buni decât tehnologia, și să-și păstreze avantajul prin cunoștințe și metode autentice, diferențiindu-se de soluțiile bazate pe AI. Notă importantă o reprezintă și faptul că unii detectivi susțin că își completează veniturile angajându-se ca și contabili pentru firmele de retail, ceea ce le permite să își diversifice sursele de venit.
Numărul agențiilor de detectivi care au ales să devină plătitoare de TVA este foarte mic, fiind estimat la maximum 50 în întreaga țară. În ciuda cifrelor, impactul acestor agenții la nivel european este în creștere, ceea ce anunță o recunoaștere crescută a talentului local în domeniu.