Ora de vară: România modifică ora în weekend.
România trece la ora de vară în noaptea de sâmbătă, 29 martie, spre duminică, 30 martie, când ora 03:00 devine ora 04:00. Astfel, ultima zi de duminică din luna martie va avea doar 23 de ore, devenind cea mai scurtă zi din 2025. Din duminică, durata zilelor crește constant până în 21 iunie, când este solstițiul de vară.
În România, ora de vară a fost implementată pentru prima dată în 1932 (între 22 mai – 2 octombrie). Din 1933 până în 1940, ora de vară era activă de la prima duminică din aprilie până la prima duminică din octombrie.
Între 1941 și 1979, ora de vară nu a fost implementată. Reintroducerea a avut loc în 1979.
În 1979, România a aderat la Convenția fusurilor orare, iar în 1997 a intrat în vigoare Ordonanța nr. 20/1997 privind stabilirea orarului de vară și a orei oficiale de vară pe teritoriul României. În acest act normativ se specifica că ora de vară este cu o oră înaintea orei Europei Orientale și se aplică din ultima duminică a lunii martie, de la ora 3.00, care devine 4.00, până la ultima duminică a lunii octombrie, ora 4.00 devenind 3.00.
Până în 1996, cu mici excepții, ora de vară se aplica de la sfârșitul lunii martie până la sfârșitul lunii septembrie. Din 1997, aplicarea orei de vară a fost modificată, începând cu ultima duminică a lunii martie și terminându-se cu ultima duminică a lunii octombrie.
Cum afectează trecerea la ora de vară și cât timp durează adaptarea?
Un studiu realizat cu implicarea a 4,6 milioane de participanți din UE a relevat reacții negative la schimbarea orei. Persoanele au raportat dificultăți de adormire, inclusiv insomnii. Aproximativ 40% dintre respondenți au declarat dificultăți de concentrare, iar o treime s-au simțit irascibili.
Schimbarea orei poate provoca oboseală intensă, disconfort și dureri de cap.
Majoritatea respondenților (76%) au perceput schimbarea orei de două ori pe an ca fiind o experiență negativă. Printre motivele invocate pentru renunțarea la această practică se numără efectele negative asupra sănătății, creșterea numărului de accidente rutiere și lipsa efectelor pozitive asupra economisirii de energie.
Schimbarea orei afectează atât adulții, cât și copiii, studiile arătând rezultate mai slabe la disciplinele științifice în primele zile după trecerea la ora de vară.
La adulți, este frecvent asociată cu tulburări de somn și un risc ușor crescut de infarct miocardic acut în perioada imediat următoare.
Studiile evidențiază o creştere semnificativă a latenţei de adormire, din cauza dificultăţii de adaptare la noile ore de somn, dar şi din cauza persistenţei ceasului biologic anterior.
Oboseala și somnolența crescută pe parcursul zilei sunt alte reacții frecvent întâlnite, iar persoanele cu probleme preexistente de somn sunt cele mai sensibile la efectele schimbării orei.
De asemenea, mulți indivizi au nevoie de cel puțin o săptămână pentru a se adapta la noua oră. Pot apărea dificultăți la adormire seara și la trezire dimineața, efecte ce se așteaptă să revină la normal în timp.