Persoanele înscrise în Registrul național automatizat al agresorilor sexuali nu vor mai putea lucra sau face voluntariat în domenii precum educația, sănătatea, protecția socială și sport. Legislația a fost adoptată pentru a întări protecția minorilor și a persoanelor vulnerabile, incluzând interdicții extinse pentru entitățile publice și private și obligația de informare a Poliției despre angajamentele acestora.
Modificări în legătură cu angajările și voluntariatul
Legea prevede că persoanele înscrise în Registru nu pot fi angajate sau colaborate, inclusiv ca voluntari, în sistemele de învățământ, sănătate, protecție socială, activitate fizică și sport sau alte activități cu contact direct cu categorii vulnerabile. De asemenea, cei înscriși trebuie să comunice Poliției date despre locul lor de muncă sau voluntariat.
Informații suplimentare în registru
Registrul va include acum și detalii despre locul de muncă al agresorului, informație care până acum lipsea. Înregistrarea acestor date are ca scop creșterea eficientei verificărilor și monitorizării.
Numărul persoanelor înscrise în Registru
Conform datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne, în Registrul agresorilor sexuali sunt înregistrați peste 65.000 de oameni. Această cifră indică amploarea situației și intenția de limitare a recidivei.
Controverse și propuneri de îmbunătățire
Senatorul USR Ștefan Pălărie a criticat eliminarea din proiectul final a unor prevederi inițiale care le permiteau Poliției să verifice inclusiv agresorii angajați deja în aceste domenii. El a afirmat că această măsură ar fi crescut siguranța. Parlamentarul intenționează să depună o nouă inițiativă legislativă pentru a acoperi lacunele rămase.
Istoricul legislativ al registrului
Legea pentru înființarea Registrului agresorilor sexuali a fost adoptată în anul 2019. Ințiatori ai acestei inițiative au fost parlamentari USR, printre care Cristian Ghica, Silviu Dehelean și George Edward Dircă.
Măsuri de protecție și prevenție
Noua modificare legislativă urmărește întărirea mecanismelor de protecție a minorilor și a persoanelor vulnerabile. Într-un context de creștere a preocupărilor legate de recidivă, autoritățile încearcă să limiteze accesul agresorilor la medii sensibile și să reducă riscul de revinere la comiterea de infracțiuni sexuale.