România va trebui să găsească alternative de finanțare pentru finalizarea proiectelor de infrastructură rute, după eşuarea în finalizarea anumitor loturi de autostrăzi în termenul stabilit în PNRR. În ciuda continuării lucrărilor, sumele alocate vor trebui să provină din bugetul de stat, ceea ce adaugă costuri suplimentare pentru contribuabili.
Proiecte rutiere întârziate și continuarea lucrărilor
Cele trei loturi ale autostrăzii A7, între Bacău și Pașcani, nu au fost finalizate până la termenul limită din PNRR, de noiembrie 2025. La începutul lui august 2026, stadiul lucrărilor varia între 70% pe Bacău–Răcăciuni, 62% pe Trifești–Săbăoani și 57% pe Săbăoani–Pașcani. Autoritățile estimează finalizarea completă în 2027 pentru această secțiune, cu intenția ca restul să fie finalizat până în decembrie 2026.
Proiectul A1 Margina–Holdea se află în aceeași situație, cu peste 70% finalizare și o finalizare estimată pentru începutul anului 2027. În ambele cazuri, lucrările continuă, dar finanțarea suplimentară trebuie asigurată din bugetul de stat.
Impactul întârzierilor asupra finanțării
Înaintea depășirii termenelor din PNRR, România putea obține fonduri europene pentru lucrările efectiv realizate și eligibile. Însă, proiectele neterminate vor necesita finanțare din surse naționale, pentru a continua construcția.
Costurile mult mai mari ale împrumuturilor din piețe financiare reprezintă o problemă majoră. Directorul executiv al Asociației Pro Infrastructura, Ionuț Ciurea, a declarat că finanțarea europeană disponibilă avea dobânzi în jur de 2%. În schimb, finanțarea din piața liberă va avea costuri de cel puțin trei ori mai mari, ceea ce va fi suportat de contribuabili.
Surse alternante de finanțare pentru proiecte
Pentru sectorul A1 Margina–Holdea, proiect de infrastructură esențial pentru unirea secțiunilor Autostrăzii Lugoj–Deva, se estimează finalizarea în prima parte a anului 2027. Lucrările rămase vor fi finanțate din fonduri de la bugetul de stat, după terminarea PNRR.
Un alt posibil resort de finanțare îl reprezintă Programul Transport, care a fost deja utilizat pentru anumite sectoare din A8 și A3. Însă, această sursă nu dispune de fonduri nelimitate, având mai multe proiecte concurente, precum continuarea A7 către Suceava, Siret și Iași, Autostrada A8 peste Carpați, A1 Sibiu-Pitești și tronsoane ale A3.
Efectul întârzierilor
Raționamentul de bază este că, dacă nu se finalizează în termenul stabilit în PNRR, proiectele nu vor fi abandonate, dar vor fi finanțate din alte surse, ceea ce va determina costuri mai mari. România trebuie să gestioneze multiple proiecte simultan, pentru a evita depășiri de buget și întârzieri ulterioare.
Ministerul Transporturilor estimează că, în condiții favorabile, se vor putea inaugura aproximativ 250 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres până în 2026. Totuși, cea mai mare provocare va fi asigurarea resurselor financiare pentru toate șantierele începute, pentru a evita costuri suplimentare generate de întârzieri.
