Bărbat cu steag tibetan a murit după ce s-a autoincendiat în fața sediului ONU din New York

0
1
un-barbat-cu-steag-tibetan-a-murit-dupa-ce-si-a-dat-foc-in-fata-sediului-onu-din-new-york-–-hotnews.ro
Un bărbat cu steag tibetan a murit după ce și-a dat foc în fața sediului ONU din New York – HotNews.ro

Un bărbat în vârstă de 52 de ani a murit joi după ce s-a autoincendiat în apropierea sediului Organizației Națiunilor Unite din New York, informează poliția locală. Incidentul a avut loc în jurul orei 18:30 ET, după un apel de urgență primit de autorități.

Detalii despre incident

Poliția a declarat că bărbatul a fost transportat la Spitalul Bellevue, unde a fost declarat decedat. Numele individului nu a fost făcut public și ancheta este în desfășurare. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Poliție nu a oferit explicații privind motivul gestului său.

Identificarea protestatarului

Potrivit unui canal media al tibetanilor aflați în exil, „Voice of Tibet”, bărbatul a fost identificat ca fiind Lobga Rangzen, activist tibetan. Acesta s-a autoincendiat în fața sediului ONU după ce a lansat un apel pentru independența Tibets, în direct.

Contextul protestului

Colegul său de la Uber, Lobsang Paljor, a declarat site-ului amNewYork că Rangzen era furios din cauza restricțiilor impuse de guvernul chinez asupra tibetanților. Bărbatul s-a deplasat la fața locului cu un steag tibetan și un mesaj de protest.

Situația politică a Tibetului și reacțiile internaționale

China susține că Tibetul face parte din teritoriul său de peste șapte secole, inițiativa fiind considerată „eliberare pașnică” din partea guvernului chinez în 1950. Mulți tibetani consideră, însă, că au avut o autonomie de facto pentru cea mai mare parte a istoriei și protestează împotriva actualei guvernări.

Statele Unite și Uniunea Europeană și-au exprimat îngrijorarea față de legea Chinei privind unitatea etnică, intrată în vigoare recent. Aceasta le acordă Beijingului posibilitatea de a lua măsuri împotriva persoanelor aflate în afara granițelor sale, justificând ideea unei identități naționale „comune” pentru cele 55 de grupuri etnice minoritare, inclusiv tibetanilor și uigurilor.

China nu recunoaște guvernul tibetan în exil, condus de Administrația Centrală Tibetană, și nu a inițiat discuții cu reprezentanții Dalai Lama din anul 2010. Reacțiile internaționale au fost centrate pe criticarea acestei legi și pe sprijinul pentru drepturile tibetanilor.

Incidentul, considerat un act de protest extrem, a avut loc în contextul tensiunilor generate de măsurile restrictive din China și de conflictele geopolitice din zona Tibetului. Încă nu au fost anunțate detalii despre eventuali susceptibili sau alte contururi ale anchetei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.