Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) urmează să fie consolidată cu o conducere definitivă până în decembrie, după întârzieri succesive, și va beneficia de o majorare a capitalului social cu 1 miliard de euro, aprobată de Comisia Europeană în iunie 2026. În condițiile în care actuala guvernare românească nu are în funcție un prim-ministru cu drepturi depline, procesul de numire a conducerii stabile și de extindere a capitalului rămâne incert.
Contextul legislativ și procedura de numire a conducerii
Legea nr. 207/2022 reglementează funcționarea băncii, permitând acționarilor să prelungească de maximum două ori mandatul conducerii interimare, cu câte șase luni fiecare. În prezent, banca se află la a doua prelungire, validată în iunie, ceea ce înseamnă că până în decembrie trebuie numită o conducere definitivă. Aceasta va include atât un comitet de supraveghere, în care participă, de regulă, membri ai Ministerului Finanțelor, cât și un comitet executiv format din membri independenți, cu experiență bancară și aviz BNR.
Consiliul de Supraveghere va fi numit în maximum două-trei luni din momentul publicării informației, urmând apoi să selecteze conducerea executivă, pentru care este nevoie de aprobarea Băncii Naționale a României.
Măsuri de sprijin aprobate de UE și finanțare
Pe 25 iunie 2026, Comisia Europeană a aprobat măsurile de sprijin notificate de România pentru BID, în conformitate cu regulile UE privind ajutoarele de stat. Acestea presupun majorarea capitalului social al băncii cu 1 miliard de euro, din care 100 de milioane de euro provin dintr-un împrumut prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (PNRR), iar restul de 900 de milioane de euro reprezintă contribuția statului român. Aceasta din urmă a fost autorizată de Comisie.
Comisia Europeană nu alocă direct această sumă, ci autorizează România să o injecteze în capitalul BID, în condițiile prevăzute de regulile europene privind ajutorul de stat.
Contextul politic și impactul asupra procesului de decizie
Instituțiile române nu au un guvern cu atribuții complete, iar viitorul ministru al Finanțelor este speculat că ar putea fi din partea PSD. Această situație creează incertitudini în privința numirii conducerii definitive a băncii și a majorării capitalului social, inclusiv a fondurilor de 900 de milioane de euro din ajutorul de stat.
Cadrul actual limitează așteptările privind finalizarea proceselor administrative și numirea noilor structuri de conducere ale BID în termenul stabilit.
Rolul și planurile BID în perioada următoare
BID urmează să devină principalul instrument pentru finanțarea proiectelor de tranziție verde, securitate energetică, digitalizare și dezvoltare industrială în România, conform programului de guvernare. În perspectivă până în 2028-2034, va funcționa ca platformă națională pentru instrumente financiare asociate programelor europene precum PNRR, Fondul European de Competitivitate, InvestEU.
Implementarea instrumentelor financiare include garanții de portofoliu pentru IMM-uri, cu un plafon de 6,16 miliarde lei, și garanții individuale pentru proiecte publice și companii, cu o sumă disponibilă de 2,2 miliarde de lei. În plus, vor fi puse în aplicare credite pentru sectorul public și infrastructură, cu un portofoliu în pregătire de peste 450 de milioane de lei.
Programe și inițiative strategice ale BID
BID va coordona programe precum „Diaspora Investește Acasă”, cu un buget de 100 de milioane de euro pentru perioada 2026-2029, și proiecte pentru creșterea competitivității și convergenței regionale, cu un buget de 500 de milioane de euro pentru perioada 2027-2032.
Între altele, va gestiona instrumente pentru agricultură, autorități locale, servicii publice și proiecte europene, precum și Fondul de Modernizare pentru eficiență energetică, securitate energetică și decarbonizare. Totodată, urmează să contribuie la Fondul Social pentru Climă, care în preconizată alocare de 300 de milioane de euro va sprijini microîntreprinderile vulnerabile.
Servicii și sprijin pentru creșterea maturității proiectelor
BID va oferi și servicii de asistență tehnică pentru IMM-uri, autorități locale și regionale, companii de utilități și proiecte strategice. Scopul va fi creșterea maturității și bancabilității proiectelor și accelerarea absorbției fondurilor europene.
