Premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat joi că, în opinia sa, opțiunile reale pentru creșterea salariilor bugetare începând de anul viitor sunt limitate la două scenarii principale: o creștere de amplitudine mică, dacă sectorul public nu va fi afectat, sau creșteri procentuale mai mari în cazul reducerii de personal acolo unde nu se justifică. Bolojan a subliniat că nivelul cheltuielilor salariale în sectorul public a ajuns la aproximativ 166 de miliarde de lei, reprezentând 8,1% din PIB.
Declarații despre legea salarizării unice și impactul financiar
Premierul a făcut declarații despre proiectul de lege privind salarizarea unitară în sistemul public, care este un jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Valoarea finanțării pentru acest proiect depășește 770 milioane de euro, bani pe care România riscă să îi piardă dacă legea nu va fi adoptată până la sfârșitul lunii august.
Bolojan a explicat că, în trecut, diferite intervenții legislative au condus la majorări arbitrare ale salariilor și decizii ale instanțelor care au modificat sistemele salariale. Pe această bază, el a precizat că este necesară stabilirea unei legi a salarizării care să fie transparentă, să coreleze salariile din sectorul public cu productivitatea și să țină cont de posibilitățile reale ale economiei.
Discuții și date despre sectorul public
Premierul a anunțat că în perioada următoare vor avea loc discuții între partide politice, Ministerul Muncii și reprezentanții profesioniști din diverse domenii. El a oferit date concrete: în prezent, România are peste 1,2 milioane de posturi în sectorul public, date colectate de la Ministerul de Finanțe la sfârșitul anului trecut.
Bolojan a menționat că politicile salariale actuale sunt decuplate de dinamica productivității muncii și a evidențiat că decalajul de salarizare dintre sectorul public și cel privat se adâncește, tendință observată clar în datele recente.
Disproporție între salarii și productivitate
Premierul a subliniat că salariile din sectorul public au crescut fără a ține cont de productivitate, ceea ce reprezintă o problemă semnalată de oficial. El a mai afirmat că, deși salariile bugetare sunt comparativ mici în raport cu alte țări europene, cheltuielile salariale în România reprezintă peste 39% din veniturile fiscale totale, o proporție considerată ridicată.
Totodată, el a comparat nivelul veniturilor fiscale din România cu media europeană, arătând că acestea sunt de aproximativ 30% din PIB, în timp ce în alte state sunt, în medie, de 40%. Astfel, România are venituri fiscale relativ scăzute, dar cheltuieli salariale susținute, ceea ce constrânge politicile bugetare.
Perspective pentru creșterea salariilor și constrângeri bugetare
Premierul a precizat că posibilele creșteri de salarii pentru anul următor trebuie să se încadreze în anumite limite. Singurele scenarii posibile implică o creștere de amplitudine mică fără afectarea sectorului public sau reducerea bazei de cheltuieli prin reducerea personalului unde nu se justifică, pentru a permite o plată mai bună a celor care lucrează în sectorul public.
El a adăugat că toate aceste decizii vor fi mediate de președintele României, precizând că există discuții în desfășurare la nivel politic și parlamentar. În acest sens, el a mulțumit președintelui pentru inițiativa de a genera dezbateri publice legate de absorbția fondurilor europene și de reformele fiscale și de salarizare, menționând implicarea guvernului și a ministului interimar al Muncii, Sorin Pîslaru.
Constrângeri bugetare și limite de cheltuieli salariale
Bolojan a explicat că, pentru a asigura sustenabilitatea finanțelor, cheltuielile salariale nu pot depăși 8,1% din PIB, valoare mai mică decât actualul nivel de 8,1%. El a menționat că, în prezent, cheltuielile salariale totale în sectorul public ajung la circa 166 de miliarde de lei anual.
El a adus în discuție și cele două scenarii care vor sta la baza creșterii salariilor în 2024: creșteri mici dacă sectorul public nu va fi afectat sau creșteri mai mari dacă se va reduce personalul unde nu există justificare.
În fine, Bolojan a evidențiat că, pentru a evita depășirea acestor limite, reducerea personalului în anumite domenii este una dintre alternativele cheie. El a subliniat că toate aceste măsuri trebuie să fie discutate și agreate în contextul constrângerilor financiare și al angajamentelor internaționale asumate de România.