**Premierul Ilie Bolojan refuză să preia interimatul Guvernului și insiste pe nevoie de un guvern stabil în contextul crizei politice**
Premierul Ilie Bolojan a declarat că nu se află în discuție ocuparea interimatului la conducerea Guvernului până la finalul anului, punctând necesitatea formării unui Cabinet cu puteri depline. El a afirmat că soluția urgentă o reprezintă găsirea unui guvern stabil pentru a menține încrederea în România și pentru a asigura continuitatea politicilor și a nivelului de rating al țării. Bolojan a evitat să detalieze modul în care acest lucru se va realiza, în contextul în care partidele și președintele țării, Nicușor Dan, nu au ajuns încă la un consens.
**Procesele politici și impactul asupra încrederii economice**
El a subliniat că menținerea și creșterea încrederii este esențială pentru reducerea dobânzilor plătite de România și pentru creșterea calității deciziilor pentru cetățeni. Bolojan a reiterat că actuala criză politică nu i se datorează, susținând că nu a fost el sursa conflictului și că, cu cât se formează mai repede un guvern stabil, cu atât situația va fi mai bună.
**Refuzul de a prelua interimatul și poziția privind criza guvernamentală**
Întrebat dacă s-a gândit să plece din fruntea Guvernului, Bolojan a răspuns că dacă ar pleca, problema nu s-ar rezolva, subliniind că nu a contribuit la criza politică actuală. El a insistat pe necesitatea ca formarea unui guvern stabil să fie prioritatea, solicitând mai multă înțelepciune și seriozitate din partea partidelor.
**Contextul crizei politice începute în aprilie**
Criza politică a început pe 20 aprilie, când PSD a retrimis sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan, premierul fiind astfel demis pe 5 mai, după o moțiune de cenzură susținută de PSD și AUR. Guvernul condus de Bolojan a căzut după 11 luni de la învestire, cu 281 de voturi favorabile în Parlament, egal cu numărul de voturi pentru demiterea fostului premier Florin Cîțu în 2021.
După încadrarea guvernului, PNL a anunțat că trece în opoziție, iar președintele Nicușor Dan a anunțat planuri pentru formarea unui nou guvern, dar consultările oficiale în Palatul Cotroceni au început abia pe 18 mai și s-au încheiat pe 4 iunie, fără a se ajunge la un acord clar.
**Propuneri de premier și eșecuri în identificarea unui candidat comun**
Inițial, s-au făcut tentative pentru desemnarea unui premier tehnocrat, precum Eugen Tomac, sau politiști precum Adrian Veștea, dar ambele variante au fost respinse. La 4 iunie, Nicușor Dan a nominalizat pe Eugen Tomac, dar acesta nu a reușit să obțină votul Parlamentului, adunând doar 189 de voturi favorabile din necesarele 233.
După eșecul candidatului tehnocrat, PSD l-a propus pe Sorin Grindeanu, iar PNL, USR și UDMR au trecut la propunerea lui Siegfried Mureșan. Între timp, președintele Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul pentru prima variantă, iar ulterior a propus pe Adrian Veștea, însă acesta a picat la votul parlamentar din 22 iunie cu doar 189 de voturi.
**Conflicte și acuzații politice**
Nicușor Dan a acuzat pe 25 iunie că Ilie Bolojan blochează formarea unui nou guvern, fiind suspectat de răzgândiri repetate în sprijinirea diverselor variante. La rândul său, Nicușor Dan a sugerat că Bolojan se opune consolidării unui guvern “plin”, ceea ce a degenerat într-un schimb de acuzații și poziții contradictorii între liderii politici.
Reacția oficială a PNL a venit prin intermediul lui Siegfried Mureșan, care a afirmat că partidul nu va susține niciodată o variantă de premier propusă de PSD, precum Sorin Grindeanu, și a criticat poziția președintelui, considerând-o ca fiind uneori contraproductivă.
**Situația actuală și perspectivele**
Deși formal, guvernul condus de Ilie Bolojan a fost înlăturat în mai, el continuă să exercite funcția, fiind în funcție din iunie 2025. În lipsa unui acord politic și a unui guvern de coaliție, nu există în prezent o dată stabilită pentru numirea unui nou premier, iar discuțiile continuă fără rezultate concrete. Deși au fost exprimate opțiuni pentru alegeri anticipate, acestea nu sunt încă programate oficial.
În aceste condiții, Bolojan rămâne în funcție, cel puțin până în septembrie, când începe sesiunea parlamentară următoare, fără o dată stabilită pentru o eventuală înlocuire sau pentru formarea unui nou guvern.
