România a intrat în stare de alertă energetică începând cu data de 1 august, în condițiile în care diferențele de preț ale energiei pe piața regională permit companiilor din țară să profite de pe urma fluxurilor transfrontaliere. În timp ce vinde electricitate Bulgariei la prețuri extrem de mici în timpul zilei, România trebuie să achiziționeze energie la costuri mult mai mari seara, fenomen ce determină majorări semnificative ale costurilor de import.
Prețurile diferențiate ale energiei în Piața Zumzăie
La o zi după anunțarea stării de alertă energetică, prețurile din Piața Principală de Energie din România (PZU) au variat dramatic. În intervalul orar 13:00-14:00, energia s-a tranzacționat la 2,70 lei/MWh, însă în jurul orei 20:00 prețul a ajuns aproape de 1.100 lei/MWh, conform datelor OPCOM. Diferența reprezintă peste 400 de ori creștere într-un interval de câteva ore.
Profiturile generate din diferențele de preț
Operatorii cu capacități de stocare în baterii și traderii care gestionează aceste resurse profită de diferențele de preț. Cumpărând energie ieftină în timpul orarului de vârf, apoi revând-o când prețurile sunt în creștere, aceștia obțin câștiguri uriașe prin arbitraj energetic.
Proiecte de stocare în regiune și rolul companiilor din Bulgaria
Advance Green Energy AD, companie deținută de frații Kiril și Georgi Domuschiev, are în funcțiune în Lovech, Bulgaria, un sistem de stocare de 124,1 MW / 496,4 MWh, cel mai mare din UE și Balcani. În mai 2025, compania a lansat această instalație, finanțată parțial prin PNRR, și a semnat în februarie 2026 un acord de hedging pe termen lung cu gigantul elvețian Axpo, pentru gestionarea veniturilor din arbitraj.
Un alt proiect important este deținut de Enery Bulgaria la Nova Zagora, cu o capacitate de 150 MW / 601 MWh, iar Solarpro Technology AD, în parteneriat cu CATL, administrează instalații cu o capacitate de 602 MWh la Burgas.
Bulgaria a devenit, astfel, cea mai rapidă țară din UE în dezvoltarea sistemelor de stocare a energiei baterii, de la circa 200 MWh la începutul 2025, la aproape 2.500 MWh la începutul lui 2026. Aceste investiții au fost sprijinite de scheme de finanțare din PNRR și de private.
Fluxurile de energie din România în Bulgaria și impactul asupra costurilor
În aprilie 2026, România a vândut energie în Bulgaria la un preț mediu de aproximativ 50 euro/MWh în prânz, iar seara, a fost nevoită să achiziționeze energie cu până la 250 euro/MWh — de cinci ori prețul de vânzare. Valoarea importurilor s-a ridicat la circa 33 de milioane de euro, comparativ cu exporturile de 5 milioane de euro.
Harta fluxurilor din 5 august, ora 21, indică un flux uriaș de energie importată din Bulgaria în fiecare seară, în același interval orar. În ultimele 30 de zile, circa 80% din energia importată de România provine din Bulgaria.
De ce rămâne România în urmă?
Capacitatea României de stocare a energiei este de aproximativ 600 MWh, mult sub nivelul Bulgariei, care a ajuns aproape de 2.500 MWh în mai 2026. Țara noastră rămâne dependentă de importuri pentru acoperirea vârfului de consum și de exporturi în orele de surplus, pentru a echilibra sistemul energetic.
Producătorii români de energie înregistrează variații ale prețurilor spot, unele companii suferind pierderi, în timp ce altele profită de pe urma diferențelor de preț. Indicele BET-NG, care urmărește sectorul de energie, a înregistrat o depreciere de 0,44% recent.
Responsabilitatea și planurile pentru stocare
Premierul demis, Ilie Bolojan, a spus vineri 31 iulie că România a neglijat dezvoltarea capacităților de stocare de energie, deși în 2024 fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, estimase că țara va ajunge la peste 2,5 GW de capacitate operațională până în 2025, și la circa 5 GW în 2026.
Transelectrica a indicat că România are nevoie de cel puțin 4 GW de capacitate de stocare pentru funcționarea optimă a sistemului energetic. Guvernul a anunțat, atunci, că va oferi granturi nerambursabile și a alocat 80 de milioane de euro din PNRR pentru proiecte destinate stocării energiei.
