În România, consumul a continuat să crească și în 2026, dar ritmul de avansare al creditelor de consum s-a redus la 11% comparativ cu o creștere de aproape 70% în 2024 față de anul anterior. În ultimii cinci ani, numărul total de credite de consum noi, excluzând refinanțările și rescadențările, a depășit 880.556, iar valoarea împrumuturilor s-a triplicat, atingând 46 miliarde de lei în 2025.
Ce înseamnă „trai pe datorie”
Creditele de consum pot fi utilizate rațional, pentru investiții sau pentru avansuri în carieră, dar folosirea acestora pentru acoperirea cheltuielilor curente semnalează o problemă. Datoria pentru bunuri de consum sau pentru vacanțe indică o amânare a unei realități financiare dificil de gestionat.
Cauzele acumulării de datorii
Principalul motiv pentru creșterea creditelor sociale este creșterea prețurilor mai rapid decât salariile reale. Chiar și salariile nominale mărite pot fi insuficiente în condițiile inflației și a costurilor fixe. Lipsa economiilor și presiunea socială de a menține un stil de viață egal ca în anii anteriori contribuie, de asemenea, la această tendință.
Conform datelor din primul semestru al anului 2026, numărul de credite de nevoi personale intermediabile de companii a crescut cu 20%, iar volumul total al finanțărilor a urcat cu 25% față de anul precedent. Valoarea medie a unui astfel de credit a fost de aproape 16.500 de euro, cu un avans de 5%, și cea mai mare medie în București, aproape 18.600 de euro, cu un plus de 7% față de anul anterior. În Timiș, această valoare a crescut cu 18% într-un an.
Cum funcționează mecanismul datoriilor
O gospodărie începe prin utilizarea economiilor, dar ajunge să recurgă constant la carduri de credit, descoperit, rate, refinanțări și împrumuturi informale. În interior, această situație determină o negociere lunară între venituri și scadențe, chiar dacă exterior viața pare normală.
Impactul asupra economiei
Consumului susținut pe credit îi conferă o aparență de stabilitate economică. Magazinele vând, serviciile funcționează, iar indicatorii de consum nu scad rapid. Însa, această stabilitate poate fi fragilă dacă dobânzile rămân ridicate, veniturile reale stagnază sau apare o criză pe piața muncii. Datoria pentru consum maschează o eventuală vulnerabilitate a economiei și nu reprezintă o soluție pe termen lung.
Un exemplu relevant arată că 8,7% dintre români au reușit în ultimul an să economisească, în timp ce 25% au acoperit cheltuieli cu economii sau împrumuturi. În același timp, 23% au apelat la împrumuturi pentru cheltuieli curente, menținând o rată a contractării noilor credite între 10% și 12% în ultimii trei ani.
Ce relevanță are această situație pentru economie
Consumului pe bază de datorie îi este atribuibil un rol temporar de susținere a vânzărilor și a activităților economice, dar este un mecanism nesustenabil pe termen lung. Înăuntrul gospodăriilor, recursul constant la împrumuturi poate duce la o spirală a datoriilor, cu efecte negative asupra stabilității financiare generale.
Datoria pentru consum, dacă devine principalul mod de acoperire a cheltuielilor curente, poate provoca probleme majore dacă condițiile de piață se schimbă. Creșterea ratelor de dobândă sau scăderea veniturilor reale pot duce la situații alarmante, în care familiile rămân cu datorii dificil de gestionat.
Ce spun datele recente despre comportamentul românilor
Studiul MKOR Consumer Sentiment România indică că doar 8,7% dintre români au reușit în ultimul an să economisească bani, restul acoperind strict necesitățile. Aproximativ 25% nu au reușit să economisească și au fost nevoiți să apeleze la economii, iar 23% s-au împrumutat pentru cheltuieli uzuale.
Faptul că datoria pentru consum se menține în limite între 10% și 12% din respondenti arată că nu există o creștere accelerată a noilor împrumuturi, dar încrederea în Banca Națională s-a diminuat, de la 4,1 la 3,8 pe o scară de la 1 la 7.
Ce înseamnă pentru economie
Din punctul de vedere al macroeconomiei, consumul alimentat de credite poate păstra aparența unei economii rezistente, însă această rezistență este precară. O creștere sustenabilă a nivelului de trai implică venituri mai mari și economisire, nu împingeri temporare ale consumului pe datorie.
Se pun întrebări despre cât din traiul zilnic este acoperit din venituri proprii, și cât din credite. Cu cât ponderea datoriei încheagă mai mult din cheltuielile curente, cu atât economia devine mai vulnerabilă.
Înăuntrul fiecărei familii, această situație crează un cerc vicios: economiile dispar, cardurile de credit sunt folosite, iar apoi apar refinanțări și împrumuturi suplimentare, toate sub o aparentă de normalitate. Presiunea socială de a păstra aparențele financiare crește, iar răspunsul devine adesea amânarea recunoașterii unei situații mai fragili.
În mod concret, această situație reflectă o economie în care percepția de prosperitate se bazează pe un plus de împrumuturi, mai degrabă decât pe creșterea reală a veniturilor și a economiilor.
