Consumul moderat de cafea, de trei până la patru cești zilnic, este asociat cu beneficii pentru sănătate, conform celei mai ample analize publicate până în prezent. Studiile au corelat această băutură cu un risc redus pentru boli hepatice, diabet zaharat de tip 2 și boala Parkinson.
Transformarea percepției asupra cafelei în cercetări
Cafeaua conține peste 1.000 de compuși chimici, mulți activi în organism, precum magneziu, potasiu și niacină. Până recent, opinia științifică a fost neutră sau sceptică față de impactul său asupra sănătății, din cauza complexității sale.
O analiză publicată în BMJ, care a evaluat 201 meta-analize și 67 de indicatori de sănătate, indică că, pentru majoritatea adulților, consumul obișnuit de cafea are efecte predominanți benefice. Cele mai favorabile rezultate au fost observate la nivelul consumului de 3-4 cești pe zi.
Posibile efecte în privința cancerului
În 1991, Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC) a clasificat cafeaua în grupa 2B, „posibil cancerigenă,” în urma unor studii legate de cancerul de vezică urinară. Însă, în urma reevaluării din 2016, cafeaua a fost mutată în grupa 3, „neclasificabilă în privința carcinogenității pentru oameni.”
Rezultatele noii evaluări arată că, în anumite localizări, precum ficatul și endometrul, consumul de cafea pare să reducă riscul de apariție a cancerului. Riscul asociat cu temperatura băuturii depășește însă această categorie, fiind încadrat în grupa 2A, „probabil cancerigenă pentru oameni,” în cazul consumului la temperaturi peste 65°C, din cauza riscului de cancer esofagian.
Sănătate hepatică și cafea
Legătura dintre consumul de cafea și sănătatea ficatului este bine documentată. Un studiu din UK Biobank, cu aproape 500.000 de participanți urmăriți în medie 11 ani, arată că băutorii de cafea aveau cu 21% risc mai mic de boală hepatică cronică și cu 49% risc mai mic de mortalitate din cauze hepatice.
Această reducere a riscului a fost observată și pentru cafeaua decofeinizată, indicând că efectele benefice nu țin doar de cofeină. Consumul de cafea scade valorile enzimelor hepatice ALT și GGT, ceea ce sugerează o funcție hepatică mai bună.
Impactul asupra diabetului zaharat de tip 2
Consumul de cafea influențează pozitiv metabolismul glucozei și sensibilitatea la insulină. O meta-analiză din 2016 a arătat că fiecare ceașcă zilnică reduce cu aproximativ 6% riscul de diabet zaharat de tip 2, iar la șase cești, riscul scade cu până la 33%.
Studiile recente, precum cel din 2024, sprijină aceste rezultate și arată o asociere cu reducerea riscului de multimorbiditate cardiometabolică, inclusiv diabet, boală coronariană și accident vascular cerebral. Compușii precum acidul clorogenic îmbunătățesc sensibilitatea insulinică și reduc creșterile glicemice post-prandiale.
Protecție împotriva Parkinson
Analize epidemiologice au indicat că persoanele consumatoare regulate de cofeină au cu 20% mai redus riscul de a dezvolta boala Parkinson. Cofeina acționează blocând receptorii de adenozină A2A, implicați în activitatea neuronilor dopaminergici, reducând astfel deteriorarea neuronilor.
Tratamentul pentru Parkinson include medicamente precum istradefilina, care acționează tot prin blocarea acestor receptori. Confirmarea acestei legături a fost lentă, însă suficiente studii epidemiologice le-au susținut în timp.
Activitatea fizică și efectele cafelei
Un studiu din 2023 publicat în New England Journal of Medicine a observat că, după consumul de cafea cu cofeină, participanții au făcut cu aproximativ 1.000 de pași în plus pe zi. Aceasta corespunde unor beneficii pentru sănătate, inclusiv mortalitate redusă.
Totuși, consumul de cafea a fost legat și de reducerea timpului de somn cu 36 de minute și de creșterea contracțiilor ventriculare premature, o formă de ritm cardiac neregulat. Consumul moderat și în prima parte a zilei este recomandat, mai ales pentru cei sensibili la cofeină.
Recomandări privind consumul de cafea
Studiile din 2025 indică faptul că consumul concentrat în prima parte a zilei are cele mai benefice efecte asupra sănătății. Riscul de mortalitate totală și deces cardiovascular scade cu 16% și, respectiv, cu 31% în cazul consumului matinal.
Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară (EFSA) recomandă un aport de până la 400 mg de cofeină pe zi pentru adulți sănătoși, echivalent cu aproximativ patru-cinci cești de cafea, în funcție de conținutul de cofeină și de mărimea porției.
Pentru femeile însărcinate, limitele sunt de maximum 200 mg pe zi, datorită riscurilor potențiale asupra sarcinii și fătului. Consumul excesiv a fost asociat în studii observaționale cu rezultate nefavorabile în cazul gravidelor.
