Jakarta, capitala Indoneziei, se confruntă cu probleme multiple legate de tasarea terenului, creșterea nivelului mării, poluare și aglomerație extremă. Orașul, cu o populație în zona metropolitană estimată la aproape 42 de milioane de locuitori, înregistrează inundații frecvente în zonele de coastă și în cartierele vulnerabile, devenite o realitate zilnică pentru mulți locuitori.
De la un oraș sub un milion la cea mai mare aglomerare urbană
În urmă cu opt decenii, Jakarta avea mai puțin de un milion de locuitori. În prezent, această arie metropolitană găzduiește aproximativ 42 de milioane de oameni, conform datelor ONU. Extinderea rapidă a orașului l-a transformat în cea mai mare aglomerare urbană de pe planetă, însă a amplificat și vulnerabilitatea la schimbările climatice.
Oraș în priză între mare și pământ care se scufundă
Jakarta se află în fața unei combinații de probleme. O parte esențială a orașului se afundă, în timp ce marea avansează și extinde granițele sale. În cartierele de coastă, apa pătrunde frecvent pe străzi și în locuințe, iar inundațiile cauzate de maree au devenit aproape obișnuite, în special pentru comunitățile de pescari. Locuitorii continuă să își desfășoare activitățile în zone inundate, iar magazinele și tarabele rămân deschise.
Autoritățile indoneziene au recunoscut amploarea problemei. Ministrul coordonator pentru infrastructură și dezvoltare regională, Agus Harimurti Yudhoyono, a menționat că Jakarta este orașul cel mai expus atât creșterii nivelului mării, cât și tasării terenului. Guvernul include în planuri lucrări pentru îmbunătățirea sistemului de râuri, consolidarea digurilor și barierelor de pe coastă, precum și protejarea mangroves.
Complexitatea soluțiilor și disparitățile sociale
Rezolvarea problemei nu se limitează la construcția de diguri. Orașul are o structură socială diversificată, în care cartierele moderne sunt adiacente zonelor de sărăcie extremă. Infrastructura precară și fenomenul de sărăcie înrădăcinată amplifică efectele schimbărilor climatice și pun în pericol cele mai vulnerabile comunități.
Pentru locuitorii mai înstăriți, riscul climatic pare distant, dar pentru comunitățile aflate la periferie, problematica devine o realitate zilnică. O studentă la inginerie oceanică a explicat pentru EL PAIS că inegalitatea socială face ca vulnerabilitatea climatică să fie resimțită mai intens de cei fără resurse.
Zone sub presiunea mediului și condițiile de trai
Jakarta este formată din cartiere și așezări informale dezvoltate rapid în deceniile recente. În unele dintre ele, locuințele sunt construite în apropierea canalelor extrem de poluate. În astfel de zone, familiile trăiesc în condiții precare, fiind aproape imposibil pentru mulți să își mute casele în zone mai sigure din cauza costurilor.
Infracțiunea combinată între sărăcie, densitate urbană și infrastructură insuficientă face ca schimbările climatice să devină o problemă socială majoră. Comunitățile lipsite de resurse sunt cele mai expuse și cele mai vulnerabile.
Traficul și provocările mobilității
Printre problemele majore ale Jakarta se numără și traficul congestionat. Sistemul de transport public nu face față volumului mare de deplasări zilnice. Mulți navetiști, inclusiv cei din localitățile satelit, petrec ore în șir în trafic, utilizând trenuri, motociclete sau servicii de transport prin aplicații.
Un exemplu este Kiki Puspita Amalia, mamă a doi copii din Bogor. Drumul până la locul de muncă durează aproximativ o oră și jumătate cu transportul public și motocicleta, dar cu mașina poate ajunge la trei ore.
Proiecte și planuri de relocare a capitalei
Fostul președinte Joko Widodo a propus construirea unei noi capitale, Nusantara, pe insula Borneo, pentru a reduce presiunea asupra Jakarta. Proiectul a fost inițiat în 2022, însă transferul administrației centrale nu a avansat conform planurilor inițiale. La nivel politic, administrația actuală a redus unele bugete pentru acest proiect, lăsând viitorul său nesigur.
Între timp, Jakarta trebuie să gestioneze problemele de infrastructură, clima și densitatea populației, fără a putea avea ca soluție exclusiv mutarea administrației centrale.
Crize care se suprapun și un oraș în declin
Jakarta se confruntă cu multiple crize: creșterea populației, infrastructură insuficientă, poluare, trafic, inegalitate socială și tasare a terenului. Orașul devine tot mai dificil de locuit pe măsură ce presiunea mediului înconjurător se intensifică. Autoritățile ridică diguri, iar locuitorii încearcă să-și protejeze casele ridicând podele sau draghează râurile. Pescarii folosesc cochilii de midii pentru a-și înălța străzile în zonele inundabile.
Pentru mulți, întrebarea despre modul de protejare a orașului în fața schimbărilor climatice a devenit o realitate zilnică, nu o problemă pentru viitor.
