
Un studiu recent publicat în revista „General Relativity and Gravitation” aduce în discuție o posibilă soluție la paradoxul dispariției complete a găurilor negre, sugerând că acestea nu se evaporă total, ci rămân cu un remanent stabil, ce păstrează informația.
Nașterea problemei și contradicția fizicii
Stephen Hawking a demonstrat că găurile negre emit o radiație slabă, numită radiația Hawking, ceea ce duce la pierderea treptată a energiei și la dispariția lor completă. Această teorie a generat paradoxul informației, deoarece, conform mecanicii cuantice, informația nu poate fi distrusă. Evaporarea totală a unei găuri negre pare să contrazică această regulă fundamentală.
Știința propune o alternativă
Echipa condusă de Richard Pinčák sugerează că găurile negre nu dispar complet, ci lasă un remanent extrem de mic. Acest obiect, denumit „remanent”, ar funcționa ca un depozit permanent pentru informații, care altfel s-ar pierde. În loc să se evapore, datele ar fi stocate în structura internă a remanentului ca oscilații cuantice de lungă durată.
Teoria cu șapte dimensiuni
Modelul se bazează pe o versiune extinsă a gravitației, cunoscută sub numele de teoria Einstein-Cartan. Aceasta introduce posibilitatea ca spațiu-timpul să se răsucească, mai mult decât să fie doar curbat de materie și energie, așa cum descrie teoria relativității generale.
Impactul densității asupra evoluției găurilor negre
Autorii susțin că răsucirea spațiu-timpului devine relevantă la densități apropiate de scara Planck. În aceste condiții, forța generată de răsucire ar putea preveni prăbușirea completă a găurii negre, evitând evaporarea totală și dispărția informației.
Geometria cu șapte dimensiuni
Teoria presupune existența unei geometrii cu șapte dimensiuni, în contrast cu universul nostru perceput ca având patru dimensiuni. Această extensie dimensională ar putea explica fenomenele extreme în condiții de densitate ridicată.
Studiul introduce o ipoteză că, în ciuda radiației Hawking, găurile negre ar putea avea o evoluție diferită, păstrând informația în remanent, ce ar putea fi totuși detectată sau explicată în contextul unor modele avansate de gravitație.
