Un studiu recent indică faptul că cinci afecțiuni foarte diferite, inclusiv long COVID, sindromul de oboseală cronică, PTSD, artrita reumatoidă și scleroza multiplă, pot avea legături la nivelul rețelelor biologice implicate în răspunsul imunitar, inflamație, metabolism și stres celular. Cercetarea sugerează că aceste boli, deși au origini distincte, pot afecta aceleași sisteme biologice, ceea ce ar putea influența diagnosticarea și tratamentul.
Afecțiuni diferite, rețele comune
Studiul a analizat date genetice de la studii GWAS și a identificat că genele asociate acestor cinci boli nu sunt de obicei comune la nivel individual. În schimb, genele respective se regăsesc în aceleași rețele biologice, în zone centrale implicate în imunitate, inflamare, funcționarea mitocondriilor și comunicarea sistemelor nervos și hormonal.
Pacienții pot manifesta simptome similare, precum epuizare intensă, „ceață mentală”, probleme de concentrare, tulburări de somn și disfuncții ale sistemului nervos autonom. Sindromul de oboseală cronică, cunoscut și sub denumirea de ME/CFS, poate presupune o afectare semnificativă a calității vieții și o agravare a simptomelor după efort fizic sau mental.
Rețele biologice și rolul sistemului imunitar
Cercetătorii au descoperit că genele implicate în aceste boli se află în rețele de comunicare intercelulară, cu noduri majore precum LAG3, o genă responsabilă de reglarea răspunsului imun, și componente ale căii de semnalizare mTOR, importantă pentru metabolism și funcționarea celulară.
Rezultatele indică o activare persistentă a sistemului imunitar, urmată de o epuizare funcțională a celulelor imune. Se sugerează că problemele nu apar strict într-un organ, ci într-o rețea complexă care le conectează pe toate, implicând sistemul nervos, imunitar și mecanismele neuroendocrine.
Mitocondriile, structurile responsabile pentru generarea de energie celulară, sunt de asemenea implicate. Dereglări ale metabolismului energetic, semnalate anterior ca fiind legate de ME/CFS și long COVID, apar ca parte a unor dezechilibre mai ample în rețelele biologice studiate.
Implicații pentru diagnostic și tratament
Tehnologia utilizată în studiu, platforma EpiSwitch Orion, analizează arhitectura tridimensională a genomului, nu numai secvența ADN-ului. Această metodă poate permite, în viitor, verificarea biomarkerilor pentru diagnosticul sindromului de oboseală cronică și a altor afecțiuni similare.
Autorii spun că identificarea unor semnături biologice concrete ar putea ajuta la dezvoltarea unor teste de sânge, bazate pe mecanisme biologice precise, nu doar pe simptome. Aceste informații ar putea fi, în cele din urmă, folosite pentru a ținti mai eficient terapiile, reducând activitatea imună persistentă sau îmbunătățind metabolismul energetic al celulelor.
Limitări și perspective
Studiul este în principal computațional și necesită validare prin experimente și studii clinice suplimentare. Analiza compară persoane cu diferite diagnostice și nu un grup unic de pacienți cu aceeași intensitate sau durată a simptomelor oboselii.
Cercetătorii nu afirmă încă că aceste rețele explică specific oboseala, ci că pot reflecta mecanisme biologice generale, precum inflamația și dereglările sistemului imunitar, care se suprapun în mai multe condiții. Descoperirea nu dovedește că long COVID, PTSD, ME/CFS, artrita reumatoidă și scleroza multiplă sunt aceeași boală, ci sugerează că organismele acelor pacienți pot ajunge, din cauze diferite, la perturbarea aceleiași rețele fundamentale.
Rezultatele, dacă vor fi confirmate, ar putea schimba percepția asupra oboselii severe, fiind privită mai mult ca o consecință măsurabilă a unor disfuncții biologice complexe, decât ca un simptom vag.
