Criza energetică va crește inflația în România, singura UE cu stagflație, afirmă ING

Dunărea secată afectează economia României, creând presiuni pe energie, transport și industrie, într-un context de stagnare economică și inflație ridicată.

Impactul debitului redus al Dunării

Debitului Dunării la Baziaș, unde râul pătrunde în România, a scăzut la 1.600 de metri cubi pe secundă pe 31 iulie, comparativ cu o medie de 4.700 de metri cubi pentru luna iulie. Ulterior, nivelul a continuat să scadă, ajungând la 1.500 de metri cubi pe secundă. Transportul fluvial a fost parțial perturbat, iar autoritățile au intervenit pentru gestionarea nivelurilor barajelor și a rezervelor de apă pentru centrala nucleară de la Cernavodă.

Transportul pe Dunăre a fost afectat, fiind înregistrate restricții și suspendări temporare ale serviciilor de feribot, în condițiile reducerii adâncimii navigabile.

Consecințe macroeconomice și resurse energetice

Starea Dunării influențează activitatea industrială și sistemul energetic, adăugând presiuni asupra costurilor energiei și transporturilor. Criza energetică este deja resimțită de sectorul industrial, care a suferit o scădere de 3,1% a producției în primele cinci luni ale anului, iar sectorul prelucrător înregistrând o reducere de 4,3%.

Producția auto de la Dacia și Ford a fost suspendată până la 19 august, reducând cererea de energie cu circa 200 MW.

Pentru sistemul energetic, reducerea nivelurilor Dunării a diminuat capacitatea de generare și a afectat funcționarea centralei de la Cernavodă, fiind necesare măsuri de urgență pentru menținerea aprovizionării cu apă de răcire.

Efecte asupra costurilor și inflației

Reducerea debitului Dunării nu afectează doar producția direct, ci și crește costurile de energie, transport și alimente, influențând inflația și încrederea consumatorilor. Disponibilitatea redusă de energie nucleară, combinată cu cererea crescută în sezonul cald, face ca România să se bazeze mai mult pe importuri, sporind presiunea pe prețuri.

Prețurile la energie și transport sunt însoțite de creșteri ale marjelor și transferul costurilor către consumatori, menținând inflația ridicată, estimată la aproximativ 6% pentru sfârșitul anului 2026.

Impact asupra industriei și măsuri temporare

Criza energetică și reducerea cererii au dus la scăderi ale producției industriale, cu o reducere de 3,1% în perioada ianuarie-mai 2026 față de anul precedent. Sectorul auto, în special Dacia și Ford, a suspendat temporar producția, reducând consumul de energie cu aproximativ 200 MW.

Autoritățile solicită producătorilor cu consum intens de energie să contribuie la echilibrarea sistemului energetic, în condițiile în care marjele de profit sunt deja presate.

Costul scăderii nivelului Dunării pentru transport și logistică

Nivelul scăzut al Dunării limitează adâncimea navigabilă, determinând reducerea capacității de transport și creșterea costurilor logistice. La anumite porțiuni, navele pot opera la jumătate din capacitate, fiind înregistrate activități reduse sau suspendate, precum feriboturile sau barjele de cereale.

Suprataxele pentru nivelul scăzut al apelor, aplicate pe tronsonul bulgaro-român, vor amplifica costurile pentru transportul de mărfuri, afectând consolidarea coridorului strategic Dunăre-Marea Neagră.

Evaluarea riscurilor și perspectivele economice

În condițiile unei economii fragilizate, șocul secetei din Dunăre are un caracter stagflaționist, reducând producția și crescând costurile, dar nu preconizează o modificare dramatică a traiectoriei PIB-ului pe următorul an. Efectele pot fi parțial reversibile dacă nivelurile râurilor se redresează.

PIB-ul a scăzut cu 1,2% față de anul trecut în primul trimestru, iar consumul populației a înregistrat o diminuare de 1,8%, semne de vulnerabilitate economică accentuată.

Există, însă, un sprijin prin investițiile finanțate din fonduri europene, care au crescut cu 2,2% în primul trimestru, iar România se apropie de finalizarea etapelor din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, cu fonduri așteptate în august și septembrie.

Executarea proiectelor din PNRR va fi un indicator esențial pentru capacitatea de a reduce vulnerabilitățile în fața unor evenimente climatice extreme.

Concluzii și strategiile de viitor

Perturbările din această vară evidențiază nevoia unor măsuri pe termen lung pentru consolidarea rezilienței energetice și a infrastructurii logistice. Criza Dunării evidențiază slăbiciunile structurale ale sistemului, bazate pe o geografie favorabilă și diversificarea energetică, dar care au fost insuficiente pentru a preveni impactul unor evenimente meteorologice extreme.

Autoritățile vor avea în vedere dacă această situație va servi doar ca un episod temporar sau ca un semnal pentru necesitatea unei strategii ample de adaptare la schimbările climatice și de consolidare a securității energetice și industriale.