Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit joi că abordarea Înaltei Curți de Casație și Justiție din România referitoare la aplicarea retroactivă a deciziilor CCR privind prescripția încalcă legislația europeană. Decizia a fost comunicată într-un comunicat oficial al CJUE, iar Curtea a explicat ulterior că principiile stabilite de instanța europeană sunt obligatorii și trebuie respectate de instanțele naționale.
Decizia CJUE privind prescripția în justiția românească
CJUE a fost solicitată să clarifice problematica prescripției în România după o sesizare a Parchetului Curții de Apel Oradea, într-un dosar de evaziune fiscală. În acest caz, un acuzat a scăpat de urmărirea penală pentru un prejudiciu de aproape 100.000 de euro din cauza expirării termenului de prescripție. Procurorii au contestat decizia Curții de Apel Oradea, solicitând intervenția Curții Europene pentru interpretarea legii.
În anul 2023, Curtea Europeană a reglementat că abordarea problematicii prescripției în România, așa cum a fost aplicată de instanțele române, încalcă dreptul Uniunii Europene. Hotărârea „Lin” din iulie 2023 a subliniat că deciziile instanțelor române trebuie să permită o procedură eficientă pentru combaterea fraudelor financiare care afectează interesele financiare ale UE și să evite riscul de impunitate în astfel de cazuri.
Decizia Curții privind interpretarea legislației naționale
Decizia din 2023 a CJUE a fost emisă după ce instanțe din România, inclusiv Înalta Curte de Casație și Justiție, au adoptat interpretări diferite privind aplicarea retroactivă a deciziilor Curții Constituționale din 2018 și 2022. În 2022, CCR a invalidat anumite dispoziții naționale referitoare la întreruperea termenului de prescripție, iar instanțele române au decis că această invalidare se aplică și pentru infracțiunile comise între 2014 și 2018, în baza principiului lex mitior (lege mai favorabilă).
CJUE a consfințit în hotărârea din 2023 că aceste interpretări nu corespund legislației europene. Instanța europeană a reafirmat că, pentru fraudele financiare grave peste pragul de 50.000 de euro, fraudă trebuie considerată automat gravă și să beneficieze de o protecție specială, indiferent de interpretările naționale.
În hotărârea din 16 iulie, curtea a clarificat și conceptul de fraudă gravă, precizând că orice fraudă peste 50.000 de euro trebuie tratată ca fiind gravă, fără a fi nevoie de o evaluare suplimentară. CJUE a atras atenția că deciziile instanțelor române trebuie să permită o verificare eficientă și să prevină impunitatea pentru astfel de infracțiuni.
Reacția Instanței Supreme și poziția oficială
Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a transmis că a aplicat întotdeauna cu bună-credință dreptul european, valorificând dreptul UE, jurisprudența Curții Europene de Justiție și standardele CEDO. În același timp, instanța supremă susține că dreptul european, în domeniu, constituie un sistem coerent și că a interpretat legislația în conformitate cu articolele 49 din Carta Drepturilor Fundamentale ale UE și 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Instanța mai arată că a avut în vedere jurisprudența europeană pentru a asigura o aplicare corectă și echilibrată a principiilor legale naționale, respectând totodată suveranitatea dreptului european. În comunicatul public, ICCJ afirmă că va continua să respecte în mod consecvent standardele europene și valorile constituționale.
Impactul deciziilor și prejudiciul estimat
Din 2022 și până în prezent, în urma aplicării deciziilor CCR și ICCJ privind prescripția, mii de dosare penale au fost închise, cel mai adesea pentru motive legate de termenul de prescripție. În doar un răspuns pentru Europa Liberă, DNA a comunicat că prejudiciul total estimat din aceste dosare s-a ridicat la aproape 200 milioane de euro, respectiv 896.312.705 lei.
Statistica oficială indică 10.579 de soluții de încetare a proceselor penale, dintre care 7.124 au invocat prescripția faptelor, de la începutul anului 2022 până în 2025. În lipsa unei situații exacte, se poate estima astfel că prejudiciile cauzate pot ajunge la sume semnificative, având în vedere amploarea dosarelor închise.
În prezent, deciziile CJUE nu afectează în mod automat soluțiile de prescripție deja pronunțate, dar concepția și interpretarea noului cadru legal pot avea consecințe asupra viitoarelor cauze penale.
