Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat vineri în ședința de Guvern rezultatele execuției bugetare în primele nouă luni ale anului 2026. Conform datelor furnizate, deficitul bugetar a fost redus cu 1,53 puncte procentuale comparativ cu aceeași perioadă a anului 2025, iar investițiile publice au crescut cu peste 25 de miliarde de lei, atingând aproape 108 miliarde de lei.
Derularea performanței bugetare în primele nouă luni ale anului
Veniturile totale au totalizat 522,07 miliarde de lei, în creștere cu 11,8% față de anul anterior, reprezentând 25,4% din PIB, față de 24,4% în aceeași perioadă din 2025. Veniturile au fost susținute atât de încasări fiscale, cât și de fondurile europene, în special cele din PNRR.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au însumat 47,27 miliarde de lei, în creștere cu 7,8%. Contribuțiile de asigurări sociale au fost de 165,40 miliarde de lei, în urcare cu 6,8%. Încasările din impozitul pe profit au urcat cu 8,7%, ajungând la 30,13 miliarde de lei. Începând cu TVA, încasările nediscriminatorii au fost de 18,27 miliarde de lei, în creștere cu 24,8%.
Veniturile din accize au extrem de volatilitate, totalizând 36,55 miliarde de lei, o creștere de 2,4%. Încasările din impozitele și taxele pe proprietate au atins 11,80 miliarde de lei, în creștere cu aproape 30%. Veniturile din surse nefiscale s-au redus cu 7,9%, ajungând la 37,87 miliarde de lei, influențate parțial de încasări din ajutoare de stat recuperate.
Despre fondurile europene, România a primit în primele nouă luni 48,79 miliarde de lei (aproximativ 10,5 miliarde de euro), cu o creștere de 39,3% față de aceeași perioadă din 2025. Din această sumă, bani pentru PNRR au fost de 22,69 miliarde de lei, echivalentul a circa 4,9 miliarde de euro, reprezentând de 2,2 ori nivelul din 2025.
Cheltuieli și investiții
Cheltuielile totale au fost de 600,59 miliarde de lei, în creștere cu 5,5% față de primele nouă luni ale anului trecut. La raportare, acestea reprezintă 29,2% din PIB, ușor în scădere față de 29,7% în 2025.
Cheltuielile de personal au fost de 122,14 miliarde de lei, în scădere cu 4,54 miliarde comparativ cu perioada similară din 2025. Ponderea acestor cheltuieli în PIB a fost de 5,9%, față de 6,6% în 2025.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 8,9%, însumând 77,34 miliarde de lei. Cheltuielile cu dobânzile s-au majorat cu 10,69 miliarde, totalizând 50,63 miliarde de lei, reprezentând 2,5% din PIB.
Cheltuielile pentru asistența socială au atins 187,93 miliarde de lei, menținând același nivel cu aceeași perioadă din 2025. Plăți pentru compensarea facturilor pentru energie electrică și gaze naturale s-au ridicat la 1,27 miliarde de lei. Subvențiile au totalizat 9,53 miliarde de lei, majoritatea pentru transport, agricultură și energie.
Alte cheltuieli, inclusiv burse și suport pentru cultelor, au fost de 10,36 miliarde de lei, în scădere cu 2,43 miliarde față de anul anterior, conform datelor Ministerului Finanțelor.
Investițiile, insumând cheltuieli de capital și proiecte de dezvoltare, au crescut cu 25,17 miliarde de lei, ajungând la 107,77 miliarde. Dintre acestea, 70,68% provin din fonduri externe nerambursabile și din fondurile PNRR, complementare programelor de dezvoltare.
Executarea fondurilor europene și outlook
Din bugetul total, România a încasat până acum 13,27 miliarde de euro din PNRR, adică aproximativ două treimi din valoarea totală a planului. Dintre aceste fonduri, 8,95 miliarde de euro sunt granturi, iar 4,32 miliarde de euro reprezintă împrumuturi.
Mai sunt de încasat 6,43 miliarde de euro, fiind în derulare două cereri de plată: una pentru 2,08 miliarde de euro, aflată în evaluare, și o altă pentru 4,35 miliarde de euro, depusă la 30 septembrie 2026.
Decizia finală a Comisiei Europene privind aceste cereri este așteptată până la 20 noiembrie 2026.
