Ministrul Mediului a anunțat o creștere semnificativă a alocațiilor pentru infrastructura de apă în România în 2023, comparativ cu anul anterior, de la 50 milioane de lei la 250 milioane de lei. Această alocare record a permis demararea unui număr mai mare de lucrări la baraje, diguri și poldere, reflectând o prioritate crescută pentru infrastructura critică.
Schimbări în prioritzarea cheltuielilor ANAR
Diana Buzoianu a explicat că modul în care sunt prioritizate cheltuielile Administrației Naționale „Apele Române” a fost modificat. În trecut, o parte semnificativă a bugetului, peste 50% din cheltuieli, era destinat pentru „bunuri și servicii”, inclusiv pentru cheltuieli considerate inutile sau nejustificate. În prezent, peste jumătate din cheltuieli se direcționează spre întreținerea și modernizarea infrastructurii critice, precum baraje, diguri și poldere.
Buzoianu a menționat că această schimbare a fost o premieră în istoria ANAR, marcând o reevaluare a priorităților bugetare și o concentrare a resurselor pe proiecte esențiale pentru securitatea infrastructurii hidrotehnice.
Necesitatea investițiilor și prevederi financiare
Un studiu al Băncii Mondiale indică nevoie de cel puțin 26 de miliarde de lei pentru următorii 15 ani pentru a realiza lucrări esențiale în infrastructura de apă. Buzoianu a spus că, pe lângă aceste fonduri, 2,5 miliarde de lei suplimentari vor fi atrase din mecanismul „apelor”, aplicat marilor utilizatori industriali, nu pentru gospodării.
Ministrul a subliniat că investițiile trebuie să fie constante pe parcursul a 35 de ani pentru a remedia deficiențele din sistem. Lipsa acestor investiții a dus la probleme în comunitățile afectate de secetă și de dificultăți în alimentarea cu apă.
Proiecte și alocări minime anuale
Inițial, bugetul pentru baraje, diguri și poldere, propus în acest an, a fost de doar 50 milioane de lei, aceeași sumă aprobată pentru 2025. Buzoianu a menționat că există primării care alocă mai mult pe pavele și panseluțe într-un an decât suma totală destinată infrastructurii de apă.
„Știu primării care dau bani pentru pavele și pentru panseluțe mai mult de-atât într-un an de zile. Și noi asta ne pregăteam să dăm pentru baraje, diguri și poldere, la nivel de țară”, a afirmat ministrul.
Durata necesară pentru atingerea obiectivelor
Buzoianu a spus că menținerea ritmului actual de investiții timp de 15 ani ar permite finalizarea lucrărilor critice necesare. „Dacă acest ritm se păstrează, vom avea în 15 ani infrastructura de apă în parametri optimi”, a declarat ea.
Dacă investițiile devin mai mari, ar putea fi realizate inclusiv proiecte care depășesc cele strict necesare, pentru o infrastructură mai avansată și pentru o limitare a riscului de inundații și secetă.
Nerealizarea investițiilor continue și suficient de consistente în această perioadă poate duce la agravarea problemelor de infrastructură, rezultând în persistența deficiențelor cu impact direct asupra comunităților.
