Lituania începe demontarea a două reactoare RBMK-1500 de la centrala nucleară de la Ignalina, fiind prima țară care face acest pas pentru astfel de echipamente. Viceministrul Energiei, Gabriel Gorbačevski, a afirmat că proiectul ridică dificultăți tehnice inedite, fiind abordate pentru prima dată la nivel internațional. Progresul în procesul de dezafectare compară metodele și tehnologii aplicate, oferind experiență valoroasă pentru alte state interesate de eliminarea riscurilor nucleare similare.
Contextul centralei de la Ignalina
Centrala nucleară de la Ignalina, construită în perioada sovietică, se află în estul Lituaniei. Aceasta avea două reactoare RBMK-1500, asemănătoare cu cele de la Cernobîl, unde a avut loc cel mai grav accident nuclear din istorie. Pentru aderarea la Uniunea Europeană, Lituania a decis închiderea centralei, ultima soartă fiind în 2009, când a fost oprit ultimul dintre cele două reactoare. Centrală a fost închisă pentru a elimina riscurile structurale asociate.
Procesul de dezafectare
Lituania trebuie acum să dezafecteze instalația și să dezvolte metode inovatoare pentru demontare, din cauza complexității și pericolului toxic. Lucrătorii utilizează echipamente robotizate speciale, fabricate la comandă, pentru a demonta reactorul de la distanță. Componentele extrem de contaminate, precum nucleele reactoarelor, trebuie manipulate cu precizie, fiind înconjurate de o rețea internă formată din peste 2.000 de canale, care adăpostesc combustibil și sisteme de răcire.
Dificultăți tehnice și standarde internaționale
Raportul recent al Euractiv subliniază dificultățile tehnice majore. Navigarea și manipularea în interiorul reactorului, plină cu materiale radioactive, reprezintă o provocare fără precedent. Expertiza acumulată va putea fi folosită în alte proiecte de dezafectare nucleară la nivel global.
Probleme de siguranță la centralele din apropiere
Lituania a exprimat îngrijorări semnificative privind situația de la centrala belaruse de la Astraveț, situată în apropiere de frontiera lituaniană. Reprezentanții țării atrag atenția asupra lipsei de transparență privind defecțiunile echipamentelor de acolo. Minskul intenționează să extindă programul nuclear, dar Lituania consideră necesar ca Belarusul să remedieze deficiențele de siguranță și să participe la consultări transparente.
Dispute diplomatice și reacții regionale
Problemele de siguranță la Astraveț au generat tensiuni în regiune. În 2021, Parlamentul European a solicitat suspendarea exploatării centralei și punerea în aplicare a recomandărilor UE pentru siguranță, invocând punerea în funcțiune pripită și opririle de urgență frecvente, fără comunicare adecvată. Statele baltice intenționează să blocheze importul de energie electrică provenind de la această centrală.
Rolul internațional și perspectiva regională
Gabriel Gorbačevski a subliniat importanța rolului Agenției Internaționale pentru Energie atomică (AIEA) în standardizarea și monitorizarea siguranței nucleare. El a adăugat că Lituania consideră neapărată implicarea AIEA în consolidarea siguranței instalațiilor nucleare din Ucraina și în soluționarea problemelor rămase în regiune.
Centrala de la Ignalina continuă să fie un simbol al provocărilor legate de dezafectarea echipamentelor nucleare de tip RBMK, fiind un prim exemplu de efort etapizat pentru reducerea riscurilor tehnologice și de protecție a mediului.
