România a înregistrat o creștere semnificativă a prețurilor la energie și o creștere a importurilor de energie, în contextul perturbărilor globale și geopolitice, iar dependența energetică ridicată rămâne o vulnerabilitate majoră pentru economia țării. La nivelul anului 2025, România a importat cu aproximativ 5 miliarde de euro mai multă energie decât a exportat, pe fondul creșterii prețurilor, iar în Uniunea Europeană, diferența totală de importuri și exporturi a atins circa 300 de miliarde de euro, reprezentând 1-2% din PIB.
Prețul mediu al energiei electrice în România a crescut de trei ori după perioada 2019-2020, atingând 136 euro/MWh în intervalul 2021-2025, comparativ cu 45 euro/MWh anterior. În același timp, prețul mediu al Brent crude a urcat de la 53 de dolari la 80 de dolari pe baril. Această creștere a fost influențată de revenirea economică post-pandemie, reducerea exporturilor ruse de gaze și instabilitatea din Orientul Mijlociu.
Analiza realizată de cercetătorii RoEM-UBB FSEGA indică faptul că, în 2025, România a importat energie în valoare de circa 5 miliarde de euro mai mult decât a exportat. În Uniunea Europeană, diferența de importuri față de exporturi a fost de aproximativ 300 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă o expunere economică semnificativă. În plus, țara noastră este în continuare dependentă de importuri, deși produce intern gaze naturale, fiind totodată importator net de petrol.
Specialiștii atrag atenția asupra vulnerabilității produce de această dependență. În cazul scăderii ofertei externe sau a unor blocaje geopolitice, înlocuirea resurselor din surse interne rămâne dificilă. Riscurile sunt exemplificate de situația din 2022, când Rusia a oprit exporturile de gaze spre UE, exercitând presiune asupra piețelor și guvernelor.
Conform studiilor, probabilitatea ca crizele globale sau conflictele internaționale să continue și să se repete în viitor este ridicată. Economia Rusiei, un exportator major de energie, beneficiază de rezerve importante de gaze naturale și țiței, fiind mai puțin afectată de astfel de crize. În contrast, economiile europene, precum Germania, resimt un impact semnificativ. După reducerea importurilor de energie din Rusia, valoarea PIB-ului german a fost estimată a scădea cu 0,5 până la 3%.
Pentru România, aceste evoluții riscă să genereze provocări suplimentare, având în vedere legăturile strânse cu industriile din zona euro. Creșterea prețurilor la energie și volatilitatea pieței afectează competitivitatea și consumul intern, precum și piețele de energie și produse agricole din regiune.
Specialiștii recomandă accelerarea tranziției către energie regenerabilă pentru reducerea dependenței externe și a volatilității prețurilor. Costurile modulelor fotovoltaice s-au redus cu 90% între 2010 și 2024, de la 2,44 dolari/Watt la 0,26 dolari/Watt. Costurile unităților eoliene au diminuat cu 50%, iar valoarea nivelată a energiei electrice generate de aceste surse devine mai competitivă față de centralele pe gaz sau cărbune.
În România, contractele pentru diferență din 2025 indică prețuri între 35,77 și 45,2 euro/MWh pentru energie fotovoltaică, și între 65,12 și 79,5 euro/MWh pentru energie eoliană. Aceste valori sunt comparabile cu cele din Europa, fiind mult mai mici decât costurile centralele pe gaz sau cărbune din Germania, care depășesc 100 euro/MWh.
Extinderea rețelelor de energie și simplificarea procedurilor pentru autorizarea noilor capacități solare și eoliene sunt considerate esențiale pentru eficientizarea tranziției energetice. Investițiile în infrastructură pot scădea prețurile și pot stimula investițiile private în surse regenerabile.
Studiile arată că prețul bateriilor cu litiu a scăzut cu 85% între 2010 și 2024, facilitând dezvoltarea soluțiilor de stocare a energiei și reducând problemele generate de intermitența surselor regenerabile. Aceste tehnologii contribuie, de asemenea, la scăderea costurilor vehiculelor electrice fabricate în China, ceea ce ar putea favoriza adoptarea lor în România și reducerea dependenței de importurile de petrol.
Producția de panouri solare și alte componente pentru energie regenerabilă este concentrată în China. Vânzarea în Europa depinde de importurile de materii prime, inclusiv pământuri rare, extrase în această țară. În cazul unui conflict, Europa ar putea reduce vulnerabilitățile dezvoltând industrii proprii și identificând furnizori alternativi, dar aceste procese necesită timp și investiții majore.
Dezvoltarea unor capacități proprii de reciclare pentru baterii și panouri poate limita necesarul de importuri și poate întări economia internă. Tranziția energetică trebuie susținută de investiții în infrastructură, rețele și diversificare pentru a reduce dependența de sursele externe și pentru a limita volatilitatea prețurilor.
Levente Szász, coordonator al echipei RoEM-UBB FSEGA, afirmă că, deși tranziția poate fi un pas spre independență energetică, nu elimină toate dependențele externe și impactul asupra costurilor finale depinde de modul în care se realizează și de structura pieței.
Aceste date indică continuarea provocărilor și a evoluțiilor dinamice pe piața energetică românească și europeană pentru anii următori.
