**Piața petrolieră în alertă după escaladarea conflictului în Strâmtoarea Ormuz**
Prețurile angro ale petrolului au înregistrat creșteri semnificative după escaladarea tensiunilor între Statele Unite și Iran, fiind înregistrate cele mai mari avansuri zilnice din mai 2020. Închiderea marți a pieței a arătat Brent-ul peste 86 de dolari pe baril și WTI-ul aproape de 80 de dolari, marcând o continuare a trendului ascendent din zilele anterioare.
Creșterile record ale prețurilor petrolului
Luni, petrolul Brent a crescut cu 9,6%, cea mai mare creștere zilnică de la mai 2020, iar WTI-ul american a urcat cu 9,4%. Marți, Brent-ul a adăugat încă 2%, atingând 85 de dolari pe baril, eliminând astfel corecția precedentă cauzată de dezescaladarea temporară a conflictului.
În prezent, piața preconizează că situația din Strâmtoarea Ormuz nu se va normaliza rapid. Analiștii cred că tensiunile s-au instituționalizat, iar o schimbare durabilă în geopolitică este din ce în ce mai probabilă, conform relatărilor din presa greacă.
Rachel Ziebba, cercetător la Centrul pentru o Nouă Securitate Americană din Washington, afirmă că „probabilitatea ca regiunea și Strâmtoarea Ormuz să revină la vechea normalitate este practic zero”.
Strategia „NACHO” și percepția asupra crizei
Un termen frecvent utilizat în analizele de pe Wall Street este strategia „NACHO”, acronimul pentru „Not A Chance Hormuz Opens” (Nu există nicio șansă ca Ormuz să se redeschidă normal). Aceasta reflectă opinia că, în condițiile actuale, Strâmtoarea va rămâne închisă sau foarte restricționată până când costurile economice vor deveni insurmontabile pentru diversele părți implicate.
Inițial, piața a fost amăgită de creșterea temporară a traficului maritim după acordul dintre Washington și Teheran din iunie, dar atacurile recente asupra petroliere și declarațiile dure ale oficialilor americani au schimbat rapid această percepție.
Henry Hoffman, manager de fonduri la Catalyst, precizează că „piața a presupus rapid că redeschiderea parțială a strâmtorilor însemna sfârșitul crizei”, dar această idee nu mai are fundament.
Schimbări în strategia producătorilor de petrol
Noile realități geostrategice determină și reconsiderarea rutelor de export. Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Irakul investesc în conducte alternative pentru a evita Strâmtoarea Ormuz și pentru a exporta petrolul prin Marea Roșie sau alte porturi.
Goldman Sachs estimează că până la sfârșitul anului 2027, aproape 45% din exporturile de petrol din Golf vor fi transportate fără trecere prin strâmtoare. Cu proiecte accelerate, acest procent ar putea ajunge chiar la 75% până la sfârșitul anului 2028.
Specialiștii atrag însă atenția că aceste conducte implică investiții de miliarde de dolari și pot deveni ținte pentru atacuri militare, risc ce nu poate fi ignorat.
Riscurile unei escaladări militare și impactul economic
Citi a indicat că ultimele decizii ale administratorului american Donald Trump cresc semnificativ riscul unei noi escaladări militare în regiune. Banca avertizează, de asemenea, că Iranul ar putea renunța la memoriul de înțelegere cu Statele Unite și să amâne orice negocieri noi până după alegerile de jumătate de mandat din SUA.
Rezultatele unei astfel de situații ar fi menținerea prețurilor petrolului la nivel ridicat pentru o perioadă mai lungă și intensificarea presiunilor inflaționiste globale.
Schimbarea echilibrului geopolitic în energie
Timp de decenii, Strâmtoarea Ormuz a fost considerată un coridor sigur pentru transportul petrolului, chiar și în condiții de tensiuni militare. Acum, însă, tot mai multe părți acordă credibilitate unei noi „normalități”, conform unor analize ale pieței.
Investitori, companii petroliere și guverne operează pe baza ipotezei că această rută va deveni în mare măsură inaccesibilă sau foarte restricționată, ceea ce va duce la creșteri prelungite ale prețurilor și la o volatilitate sporită a pieței.
Momentan, situația din Strâmtoarea Ormuz limitează semnificativ traficul de petrol, iar posibilele daune asupra rutelor alternative, precum și riscurile militare, contribuie la creșterea incertitudinii globale.
